Pachetul de legi cu privire la achizitiile publice au fost publicate in Monitorul Oficial in Monitorul Oficial din 23 mai 2016, repsectiv Legea nr. 98/2016 privind achizit iile publice (clasice); Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale; Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrt ri si concesiunile de servicii si Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor.

Wall-Street.ro: Cum ati caracteriza noua Lege a achizitiilor publice? Este oportuna sau nu?

Elena Iacob: Cele patru legi noi in materia achizitiilor publice transpun in legislatia nationala directive ale Uniunii Europene adoptate, respectiv modificate in anul 2014 dupa negocieri extensive intre statele membre, Comisia Europeana si Parlamentul European. Nu se poate vorbi despre "oportunitate" in ceea ce priveste adoptarea noului pachet legislativ, dispozitiile directivelor fiind obligatoriu de implementat in Romania, termenul limita de transpunere expirand la data de 17 aprilie 2016.

Se poate discuta eventual in ce masura solutiile adoptate la nivelul directivelor, rezultat al compromisului intre pozitiile diverselor parti implicate, raspund scopurilor declarate de simplificare si flexibilizare a procedurilor de achizitii publice.

Legea exclude posibilitatea utilizarii celui mai scazut pret in cazul contractelor de achizitie publica.

Promovarea mijloacelor electronice pentru derularea procedurilor de atribuire, termenele limita mai scurte, ridicarea pragurilor valorice peste care devin incidente procedurile din legislatia primara, posibilitatea utilizarii intr-o masura sporita a procedurilor de negociere competitiva sau dialog competitiv, precum si posibilitatea utilizarii consultarii pietei prealabil initierii unei proceduri de atribuire sunt elemente de flexibilizare.

Pe de alta parte, legislatia primara si secundara cumuleaza un numar considerabil de pagini, unele dispozitii din directive sunt relativ neclare si pot face obiectul unor interpretari diferite. Uneori, reglementarile secundare tind sa aiba caracter exhaustiv, ceea ce face ca obiectivul de simplificare sa nu poata fi usor considerat atins.

Wall-Street.ro: Care sunt cele mai importante schimbari pe care Legea le aduce si cum vor influenta activitatea companiilor interesate de achizitii publice?

Elena Iacob: Unele prevederi au caracter de noutate raportat la cadrul normativ anterior, un exemplu fiind prevederile referitoare la parteneriatul pentru inovare. Noul pachet legislativ are in vedere includerea in cadrul procedurilor de achizitii a unor obiective ale societatii in ansamblu, cum ar fi: obiective de protectie a mediului inconjurator, responsabilitate sociala, inovare, combaterea schimbarilor climatice, din domeniul muncii, al sanatatii publice sau alte obiective sociale sau de mediu.

Citeste si:

Multe prevederi reflecta insa evolutii ale jurisprudentei instantelor comunitare in materie, prin includerea solutiilor jurisprudentiale in legislatie, in acest fel crescand gradul de claritate si certitudine a regulilor aplicabile. Pentru a determina cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere economic si cel mai scazut cost, autoritatile contractante trebuie sa foloseasca o abordare bazata pe calcularea costurilor pe ciclu de viata, cu exceptia cazului in care aceasta este evaluata doar pe baza pretului.

Legea cu privire la concesiuni reprezinta o etapa superioara, de evolutie legislativa.

Legea exclude posibilitatea utilizarii celui mai scazut pret in cazul contractelor de achizitie publica aferente proiectelor de infrastructura de transport transeuropene si de drumuri judetene. In cazul contractelor de servicii avand ca obiect prestatii intelectuale, cum ar fi cele de consultanta/asistenta tehnica, elaborare studii, proiectare sau supervizare, aferente unor proiecte de complexitate ridicata, se aplica obligatoriu criteriul "cel mai bun raport calitate-pret" sau "cel mai bun raport calitate-cost", iar ponderea factorului pret nu poate fi mai mare de 40%.

Daca mentioneaza explicit acest fapt in anuntul de participare, autoritatile contractante pot aplica un criteriu suplimentar in cazul in care doua sau mai multe oferte sunt echivalente, si anume cel privind combaterea somajului.

Wall-Street.ro: In ce masura, in urma acestei legislatii, ar putea deveni parteneriatul public-privat un motor pentru dezvoltarea infrastructurii din Romania?

Elena Iacob: Neclaritatea legislatiei anterioare privind parteneriatul public-privat a fost unul dintre principalele motive pentru numarul redus de proiecte reusite. Conform noii legislatii, o autoritate contractanta care intentioneaza sa realizeze un proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung trebuie sa porneasca de la elaborarea unui studiu de fundamentare prin care se va demonstra necesitatea si oportunitatea realizarii proiectului.

In cazul in care, urmare analizei, rezulta ca o parte semnificativa a riscului de operare ar fi transferata catre partenerul privat, atunci devine incident regimul de atribuire mai flexibil prevazut de legislatia privind concesiunile. In caz contrar, contractul respectiv va fi atribuit potrivit prevederilor legislatiei privind achizitiile clasice sau sectoriale.

Legea cu privire la concesiuni reprezinta o etapa superioara, de evolutie legislativa, stabilind un regim flexibil pentru atribuirea si implementarea acelor proiecte de parteneriat public privat care constituie concesiuni in intelesul legislatiei privind achizitiile. Normele de aplicare a legii nu au fost inca adoptate si ar trebui sa raspunda acelorasi cerinte de flexibilitate care fac diferenta, la nivelul legislatiei primare, intre legea achizitiilor publice si legea concesiunilor.

Cadrul normativ mai clar si regimul mai suplu aplicabil concesiunilor sunt factori care pot favoriza initiativele de parteneriate public-private, inclusiv in domeniul infrastructurii. Autoritatile contractante ar trebui sa-si consolideze capacitatea de a elabora si implementa astfel de proiecte. Ramane de vazut in ce masura actorii interesati, atat operatorii economici dar si bancile sau alte institutii financiare finantatoare vor aprecia beneficiile noului regim si vor manifesta interes pentru implicarea in astfel de proiecte.