Vinurile importate de Charmant provin atat din tarile cu traditie legendara in fabricarea licorii - Franta, Italia sau Spania -, cat si din tarile din „noul val“ - Australia, SUA si, in curand, Israel, Argentina si Chile.

Lume veche, lume noua, lume buna

Aparenta opozitie dintre tarile cu traditie si „lumea noua“ a vinului a determinat insa politica de marketing a companiei: degustari de inalta clasa, la care vedetele sa provina din cate una dintre cele doua lumi. Primul eveniment din seria celor patru programate pentru acest an a adus fata in fata Franta si Australia, mai exact regiunile Saint Julien si Yering Valley. Fara nici o surpriza, vinurile franceze au impresionat imediat prin delicatete si buchet, chiar daca putine dintre ele ajunsesera la jumatatea drumului catre maturitatea deplina.

Cupaje spectaculoase de merlot si cabernet franc - reteta care a propulsat castelele din Po-merol in topul celor mai importanti producatori din lume, un Grand Bateau alb din Medoc - Ludon, un Château Boumont din Haut Medoc, un Amiral de Beychevelle din Saint Julien - totul perfect orchestrat sub bagheta unuia dintre cei mai mari sommelieri romani, Florin Voica.

Surpriza a venit insa dupa jumatatea degustarii, cand ambasadorul Australiei acreditat pentru Romania, cu resedinta la Belgrad, John Oliver, insotit de consulul Australiei in Romania, Peter Forby, a mediat trecerea catre vinurile de la Antipozi.

O aparitie absolut savuroasa si plina de personalitate. Sa faci impresie dupa un vin francez este dificil, chiar daca ai la indemana o selectie buna din Italia sau Spania. Insa vinurile australiene par sa nu fi auzit de timiditate: multi dintre invitati au fost de acord ca lumea noua nu este cu nimic mai prejos decat produsul celor peste doua milenii de istorie a vinului din Europa.

Invierea shirazului

Ocolind cu grija Capul Bunei Sperante, primul butuc de vita-de-vie ajungea in Australia in 1788, urmand a fi gazduit chiar in curtea guvernatorului, Philippe. Nici un semn nu a indicat, timp de aproape doua secole, pana prin 1980, ca Australia ar putea deveni unul dintre cei mai importanti actori pe piata mondiala a vinurilor. Si totusi miracolul s-a produs, mai mult sau mai putin accidental. Primele vinuri care au cucerit lumea connaisseurilor au fost Semillion si Riesling, atat de bogate, incat isi atingeau varful de forma abia dupa 20 de ani, precum si Cabernet Sauvignon, pastrat timp de 30 de ani. A urmat recunoasterea varfului de calitate - Grange Hermitage de Penfolds, a carui varsta de maturare deplina este de peste 40 de ani.

Citeste si:

Insa marea lovitura a fost relansarea internationala a unui soi neglijat multa vreme de europeni - Shiraz. Incercarea Frantei de a recupera avansul luat brusc de Australia cu acest soi s-a soldat cu un semiesec: Franta a crescut un pic productia de shiraz, dar fara a afecta in vreun fel afacerile australienilor.

Astazi, Australia cultiva cu mare succes suprafete impresionante de Cabernet Sauvignon, Shiraz, Merlot, Chenian, Colambord, Pinot Noir, Chardonay, Semillion, Riesling si Sauvignon blanc, iar cifra exporturilor creste de la an la an.

Afacere nascuta din intuitie, crescuta din dragoste

„La inceput ne-am gandit sa aducem vinuri pur si simplu ca o afacere. Piata romaneasca dadea semne ca a obosit de atatea falsuri autohtone. Consumul era in crestere, dar volumul de vin de import abia acoperea 1% din piata“, povesteste Vlad Nastase, asociat si general manager la casa de vinuri Charmant.

„Era o afacere, evident, cu o oarece tenta de boemie, cu o parte placuta, nu e ca si cum ai comercializa fier vechi. Insa, pe masura ce puneam piatra peste piatra in afacere, cu fiecare producator de vin pe care-l contactam pentru mostre sau comenzi, afacerea se imbogatea cu o doza de pasiune. In cele din urma, am decis ca nu este cel mai important sa vindem noi vinuri, ci sa educam consumatorii. Cand vom avea o audienta educata, vinurile pe care le importam se vor vinde aproape singure. Drept care am mutat accentul pe vinurile de colectie, pana cand balanta s-a inclinat radical in favoarea calitatii, nu a pretului. Vom avea si vinuri in supermarketuri, la 199.000 de lei, si vinuri de colectie de milioane de lei in reteaua HORECA. Partenerul meu, cetatean suedez, frecventeaza regulat licitatiile de vinuri de la Christie’s si Sotheby, si am avut chiar si achizitii deosebite. Una dintre sticle, un Baron Philippe de Rothschild din 1962, a fost oferita premiu la tombola organizata la lansarea oficiala a casei Charmant, dar dupa aceasta vor urma multe altele“.

In acest moment, cota de contingentare a Romaniei (cantitatea de vinuri care pot fi aduse fara taxe din Uniunea Europeana) este de 60.000 de hectolitri. Fiecare importator are dreptul sa aduca doar 500 de hectolitri. Date fiind riscurile afacerii, putini au avut curaj sa demareze pana acum o asemenea initiativa si, drept urmare, cantitatea de vin de import consumata in 2005 a fost de numai 18.000 de hectolitri. In paralel, consumul de vin a crescut - dupa atacul surprinzator de sustinut al micilor producatori - de la 27 de litri pe an per capita in 2004 la 30 de litri in 2005, cu estimari de 35 de litri in 2006.

Tinta tuturor celor implicati in afaceri cu vin este o medie de consum de 40 de litri/an/persoana, in jurul mediei europene. Chiar si asa, vinurile inca sunt departe de adevaratul lor potential de piata. 2006 este al treilea an consecutiv in care productia este afectata de ploi si de rezerva de boli din anul anterior. Case de vin importante si cu o pozitie consolidata de calitatea produselor, dar cu suprafete mici si nefericit amplasate, se zbat sa evite falimentul. Ramanem, e drept, cu o Feteasca Neagra de Dealu Mare, un Merlot de Ceptura sau un Chardonnay sec de la Domeniile Franco-Romane, dar parca pana si zeii ploilor sunt de acord ca e cazul sa luam mai in serios noile oferte, precum cele propuse de Charmant. Si, chiar daca sunt aduse cu taxe de 60%, vinurile din afara Uniunii incep, incet, dar sigur, sa se impuna si pe piata autohtona.