Imaginatia clientilor este singura limita reala in construirea unei case de lux in copac, iar romanii sunt din ce in ce mai interesati de reducerea cheltuielilor cu utilitatile.
“A spus ca isi dorea ceva deosebit pentru casa lor de langa lac, un fel de spatiu de meditatie. Am desenat o casa octogonala in jurul unui stejar, cu ferestre din sticla jivrata”, a spus Romero jurnalistilor americani.
Aceste evenimente au avut loc in 2002. De atunci, mai multi prieteni ai cuplului au vizitat casa din copac si au fost atat de incantati incat au comandat imediat proiecte asemanatoare. Printre acestia se numara creatoarea de moda Donna Karan si actorii Julianne Moore sau Val Kilmer.
Trendul a continuat sa se extinda, iar constructorii si arhitectii specializati pe case in copaci au devenit la fel de importanti ca arhitectii peisagisti sau designerii de interior. Daca inainte, casele in copac erau constructii destinate exclusiv jocului copiiilor, noua generatie de designeri si arhitecti creeaza spatii de locuit pefect adaptate traiului zilnic sau, in unele cazuri, chiar opere de arta arhitecturala.
De la modele functionale, la adevarate opere de arta
Un exemplu in acest sens il reprezinta “casele-sfera” ale deja celebrului Tom Chudleig. Acesta s-a apucat de construit case in copaci in urma cu zece ani, dupa o lunga cariera de constructor de ambarcatiuni. Casele-sfera, structuri din lemn sau fibra de sticla al caror procedeu de construire dureaza pana la trei ani sunt destul de scumpe la cei 114.000 euro fiecare.
“Din punctul meu de vedere, vorbim despre imitarea naturii”, explica Chudleigh. “Structurile sunt usoare, dar puternice si suspendarea lor seamana cu o panza de paianjen”, a adaugat el.
Fie ca sunt atrasi de latura artistica si arhitecturala a caselor, fie ca sunt vrajiti de inedita prezentare, casele in copac reprezinta si o cale de urmat pentru iubitorii naturii si cei care isi doresc o casa eco.
Moda caselor de lux in copac a dus chiar la aparitia unor competitii pentru cele mai bune designuri si cele mai functionale structuri.
Astfel, omul de afaceri american Gerry Sheff este unul din sponsorii principali ai acestor manifestatii artistice. El a insistat ca proiectul castigator sa fie nu numai o casa locuibila si o forma de arta, ci mai ales sa nu dauneze naturii din jur si sa se integreze oarecum “organic” in padurea respectiva.
“Intrebarea era cum sa introduci un obiect strain in padure. Am vrut sa permit naturii sa dicteze detaliile schitei si ca forma finala sa se integreze cat mai mult in mediul inconjurator”, a declarat castigatorul concursului.
Case in copac pentru fiecare buzunar
Cu toate ca multe dintre casele in copac contruite in ultima vreme au scopuri artistice si de relaxare, exista si o latura mai “telurica” a problemei. De exemplu, arhitectii de la Sybarite, din Londra au prezentat un proiect in valoare de 1 milion de lire sterline (1,11 milioane euro), care dispune de toate facilitatile pentru un trai zilnic lipsit de griji si aproape de cer. Fiecare astfel de casa in forma de nava spatiala ar avea cinci dormitoare si ar fi complet ecologica, datorita bateriei incorporate, conectata la o turbina electrica propulsata de vant.
O optiune mai putin costisitoare ar fi varianta oferita de arhitectul german Andreas Wenning, care s-a dovedit un real succes in tara sa nativa, Franta, Elvetia sau Republica Ceha.
“Am vrut sa am un loc unde sa-mi pot servi cafeaua in lumina diminetii”, povesteste arhitectul, al carui proiect recent din Berlin presupune o casa construita pe malul raului Spree, in jurul unei salcii, destinata intalnirilor cu prietenii, scrisului si relaxarii.
Imaginatia este singura limita in construirea unei case de lux in copac
O astfel de locuinta are si alte avantaje, printre care ar fi si riscul mic de spargeri si furturi, deoarece majoritatea acestor structuri sunt cuprinse in complexuri de proprietati bine pazite sau ingradite.
Cum arhitectii sunt foarte inventivi si singurele restrictii sunt date de copacul ales pentru construirea casei, multi clienti recurg la idei care de care mai inedite.
Sean Readings, trader in industria petroliera din Marea Britanie si-a construit de curand o casa in copac care are si o baie complet echipata, cu apa calda curenta.
“Initial am vrut doar o casa in copac. Dupa care ideile au inceput sa curga. Am adaugat o scara in spirala, un boiler pe lemne, plase pescaresti, tiroliana si un stalp ca al pompierilor pentru copii. Dupa care ne-am gandit ca nu ar strica si o cada din lemn de cedru”, a povestit Readings.
“E ca si cum am merge intr-un camping, doar ca suntem acasa. Ne inchidem inauntru, dam drumul la televizor, luam si cateva pungi de popcorn si aprindem focul in semineu. Seara ne retragem pe veranda cu un pahar de vin si ne relaxam, ascunsi in mijlocul padurii”, a adaugat britanicul.
In Romania, astfel de proiecte sunt abia la inceput
Tara noastra este cunoscuta pentru clasicism cand vine vorba de construirea unei case. Cu toate acestea, accesul liber la pietele internationale si cresterea substantiala a veniturilor pentru o parte a populatiei a deschis drumul pentru inovatii.
Cladirile verzi sunt construite in asa fel incat minimizeaza consumul de materiale de constructie, reduc cantitatea de deseuri rezultate in urma constructiei, reutilizeaza sau incorporeaza materiale reciclate, vopsele, adezivi, mobilier cu un continut scazut de substante toxice mediului inconjurator.
“Piata constructiilor verzi la nivel intenational este singurul domeniu din sectorul constructiilor care nu a inregistrat pierderi in ultimii doi ani, ci mai degraba cresteri semnificative. Scot Horst, vicepresedinte al Consiliului American pentru Cladiri Verzi (USGBC) si responsabil cu sistemul de certificare voluntara LEED declara ca in SUA, in timp ce sectorul constructiilor per ansamblu a inregistrat o scadere de 70%, segmentul constructiilor verzi a crescut cu 30-40% in ultimul an”, a precizat, pentru wall-street.ro, Cristina Siu, managerul departamentului de marketing in cadrul Romania Green Building Council.
Ea a adaugat ca in Romania e mai greu de estimat statistic care este piata constructiilor verzi, mai ales ca majoritatea celor interesati de astfel de proiecte sunt companiile mari.
“Daca este sa analizam exclusiv constructiile care au obtinut sau sunt in curs de obtinere a unei certificari voluntare (LEED sau BREEAM) pentru cladiri verzi numarul acestora este redus", spune Siu.
In momentul de fata, in Romania numarul cladirilor certificate conform standardelor internationale este redus: sunt trei proiecte BREEAM (Euro Tower, Swan si Lakeview) si un proiect LEED, respectiv fabrica Nokia de la Jucu. Cu toate acestea, exista momentan aproximativ 20-25 de proiecte de contructii care planifica sau au inceput deja demersurile pentru obtinerea unei certificari, a adaugat reprezentanta consiliului.
Trendul cladirilor verzi a prins in Romania, la nivel de idee, mai ales ca multi oameni sunt tentati de reducerea cheltuielilor cu energia electrica si la fel de multi se declara ingrijorati de impactul civilizatiei asupra mediului inconjurator.
“Exista multe cladiri verzi in stadiul de proiect, sunt oameni care castiga bani facand cladiri verzi si altii care vand produse verzi. Este greu sa le vezi, pentru ca multa activitate a fost incetinita, din cauza crizei, dar, in momentul in care activitatea va incepe din nou, Romania va fi surprinsa pozitiv de cat de verzi vor sa se construiasca cladirile, a subliniat Cristina Siu.
Sursa foto: www.mabeslor.com
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
