Fundamentale Letoniei sunt deja extrem de pesimiste. In primul trimestru al acestui an, economia locala s-a contractat cu 18%, marcand astfel cel mai sever declin din Uniunea Europeana al carei membru Letonia este din 2004. Prabusirea pietei imobiliare este cea mai spectaculoasa din lume. 90% din creditele contractate de catre populatie si corporatii sunt in euro. Bancile europene sunt responsabile pentru un volum de credite de peste $40 miliarde, sectorul bancar suedez acoperind jumatate din acest volum (peste $23 miliarde).
In acelasi timp, insa, similar celorlalte doua tari baltice, Lituania si Estonia, moneda Letoniei – latul – este ancorata in mod rigid de moneda unica europeana.

Trepidatiile letone s-au accentuat recent. Doua licitatii guvernamentale cu note de trezorerie cu scadente pe termen scurt s-au soldat cu esecuri lamentabile – eveniment indicativ pentru asteptarile semnificative in privinta iminentei unei deprecieri a latului (insa exact aceste asteptari puteau, intr-o relatie „reflexiva” in termenii teoriei dezvoltate de catre George Soros in anii '80, sa puna banca centrala a Letoniei in pozitia de a ceda). Dobanda interbancara overnight a sarit la niveluri record situate la peste 20%.

La inceputul acestei luni, totodata, doua banci suedeze expuse masiv in Letonia, Swedbank AB si Skandinaviska Enskilda Banken AB, au suferit scaderi importante ale pretului actiunilor lor la bursa de la Stockholm. O serie de valute regionale – printre care coroana suedeza, forintul unguresc, zlotul polonez si rubla ruseasca – au resimtit la randul lor presiuni de vanzare considerabile.

Letonia are calea unei deprecieri valutare graduale, efectuate in mai multi pasi – asa cum a procedat Rusia in perioada noiembrie – ianuarie. O asemenea masura, insa, nu ar atenua presiunile impotriva latului – ci dimpotriva, ar putea chiar sa le acutizeze, mai ales dupa ce autoritatile financiare de la Riga au fost extrem de ferme in legatura cu imposibilitatea unei modificari in orice forma a regimului valutar curent.

Pe de alta parte, Rusia beneficia in toamna de o rezerva valutara masiva, a treia cea mai importanta din lume. Letonia mai are aproape $4 miliarde, cu 35% mai putin decat in septembrie. Doar in urma cu cateva zile banca centrala a Letoniei a cheltuit peste $300 milioane in incercarea disperata de a preveni un colaps al propriei monede – o suma echivalenta cu transa ratata in martie din sprijinul financiar convenit in decembrie cu un grup de organisme internationale condus de catre Fondul Monetar International si Comisia Europeana.

O alta optiune este o depreciere importanta intr-un singur pas, efectuata imediat dupa obtinerea unui acord multi-lateral care sa asigure Letoniei un sprijin financiar international complementar celui agreat in decembrie. Aceasta finantare ar urma sa fie utilizata pentru recapitalizarea sistemului bancar local, cu concursul direct al statului. In paralel, eforturi in directia restructurarii datoriei private sunt absolut necesare.



Constienta de statutul de victima colaterala, Suedia e implicata deja in actiuni similare - cel mai recent pas in acest sens fiind linia de swap convenita pe 10 iunie cu Banca Centrala Europeana.

Comisia Europeana, mai mult decat Fondul Monetar International, trebuie sa fie implicata direct si puternic intr-un asemenea efort international. O asemenea postura ar seta un context pozitiv pentru alte state din Europa de Est (si nu numai) care nu pot balansa fundamente extrem de pesimiste cu protectia monedei unice europene.

In cazul in care Letonia continua sa refuze calea unei deprecieri valutare in orice forma, guvernul de la Riga este obligat sa taie urgent si dramatic costurile bugetare, inclusiv salariile. Asta, insa, la doar cateva luni de la miscari de strada notabile si prabusirea guvernului din debutul anului.

In mijlocul celei mai dramatice crize financiare si economice globale din ultimele decade, regimul valutar rigid al Letoniei ramane dificil de sustinut si in acelasi timp o atractie irezistibila pentru speculatori.

Mai grav pentru Letonia este ca trepidatiile locale s-au reincarcat intr-o perioada in care pietele financiare internationale se stabilizeaza dupa tavalugul apocaliptic de anul trecut. Daca perceptia asupra riscurilor globale se modifica, tarile baltice s-ar putea confrunta cu o situatie cel putin la fel de periculoasa cu cea pe care au experimentat-o la inceputul acestei luni.



Mihai Nichisoiu
Analist piete internationale
Tradeville S.A.





NOTA: Acest material are exclusiv un scop pur informativ, neconstituind o recomandare de a tranzactiona in oricare din pietele financiare mentionate. Tranzactiile in marja presupun riscuri financiare semnificative. Tradeville SA nu isi asuma responsabilitatea pentru tranzactiile efectuate pe baza informatiilor prezentate.
Datele utilizate pentru redactarea materialului au fost obtinute din surse considerate a fi de incredere, insa nu exista nicio garantie privind corectitudinea acestora.