Romanii dau lovitura finala turismului autohton. Ei au descoperit ofertele din Turcia, Bulgaria sau Grecia si, in consecinta, evita statiunile din tara
Imediat dupa 1989, in primii ani ai tranzitiei economice catre o economie de piata, toate discursurile oamenilor politici subliniau doua dintre avantajele concurentiale ale Romaniei: agricultura si turismul. Previziunile erau ultraoptimiste, turistii din strainatate urmand sa dea navala in statiunile romanesti. Dupa 16 ani, turismul are contributia sa, dar negativa la deficitul de cont curent. Serviciile in turism au inregistrat un deficit de un milion de euro pe primele patru luni ale acestui an, spre deosebire de excedentul de 14 milioane euro, inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut. Explicatia este simpla: romanii care s-au dus la schi in statiunile din strainatate au cheltuit cu un milion de euro mai mult decat strainii care au venit la noi in tara.

In plin sezon estival, statiunile de pe litoral duc lipsa acuta de turisti. Ceea ce se petrece acum este urmarea fireasca a modului de dezvoltare gandit de guvernele postdecembriste. Strategia s-a bazat pe locatia de gestiune, care a condus la degradarea activelor statului. Procesul s-a incheiat prin vanzarea acestor active celor care le devalizasera anterior. Noii proprietari au impus o politica de preturi care i-a speriat pana si pe turistii occidentali. Rezultatul s-a vazut rapid. Primii care au ocolit statiunile romanesti au fost strainii. Pentru ca lovitura finala sa vina din partea turistilor romani, care au descoperit avantajele ofertelor din Turcia, Grecia sau Bulgaria. Desi se invoca tot felul de motive pentru falimentul turismului autohton, vinovati sunt patronii de hoteluri care dovedesc ca nu pot face fata concurentei de la sud de Dunare.

Aparent, nu ar fi probleme daca romanii pleaca mai des in strainatate, pentru ca aceasta ar presupune ca este in crestere numarul celor care isi permit sa isi faca planuri de vacanta. In realitate, cei care ingroasa numarul turistilor ce pleaca din tara sunt aceia care isi petreceau vacantele la Mamaia sau Olimp.

Hotelierii si concesionarii duc razboiul plajelor

Licitatia pentru concesionarea plajelor exploatate pana in 2005 de hotelierii care gasisera o resursa facila de venituri suplimentare a aprins spiritele. De fapt, supararea proprietarilor de hoteluri nu este cauzata de problemele pe care le-ar putea avea turistul ratacit prin Mamaia sau Neptun. Pentru prima oara, Ministerul Mediului a hotarat ca plaja sa fie impartita in sectoare foarte mari, de cateva hectare, fata de anii trecuti, iar durata concesiunii sa fie majorata la zece ani. Pentru cele 33 de sectoare, Directia Apele Romane Dobrogea Litoral (DADL) a vandut peste 300 de caiete de sarcini, fiind depuse 83 de oferte. Castigatorii desemnati in final au fost doar opt companii. Concesionarii nu au voie sa perceapa taxa de intrare pe plaja, ci doar taxa de inchiriere pentru sezlonguri si umbrele.

Mai mult, ei trebuie sa lase libera 20% din suprafata sectorului concesionat, astfel ca, teoretic, oricine poate face plaja gratis. Aparent, miza este mica, profiturile fiind reduse. In realitate, profitul realizat din exploatarea plajei este mult mai mare: posibilitatea de a construi beach-baruri si accesarea unor fonduri structurale de zeci de milioane de euro, care vor fi acordate de anul viitor, dupa integrarea in Uniunea Europeana.

Singura firma declarata castigatoare si care are activitate de turism a fost Perla-Majestic, proprietara a cinci hoteluri pe litoral, precum si a unui complex de apartamente in Navodari. Perla-Majestic a obtinut patru sectoare de plaja, patron fiind omul de afaceri libanez Mohamad Murad. Intr-adevar ceilalti concesionari nu au legatura cu turismul. De exemplu, Romned este operator portuar, iar C&D Trading din Constanta este specializata in activitati de distributie si comert angro. Insa, exodul turistilor n-a inceput in acest an, ci doar s-a amplificat in ultima vreme.

Comparatiile privind evolutia sosirilor de turisti straini sunt edificatoare. Daca in vara lui 1985 la malul marii au venit nu mai putin de 300.000 de nemti, anul acesta abia daca si-au anuntat prezenta 12.000. In acelasi timp, pe litoralul bulgaresc sunt de peste zece ori mai multi turisti germani. Pentru promovarea destinatiilor turistice din Romania, fonduri exista. Astfel, pana in 2008, sunt prevazute 325 milioane de euro, pentru programele nationale de finantare a turismului. Distributia fondurilor acopera intreaga arie turistica.

Programul de reabilitare a domeniului schiabil, care-si propune, in principiu, imbunatatirea conditiilor pentru practicarea sporturilor de iarna, are un buget estimat la 130 milioane de euro, dintre care cate 50 milioane euro pentru 2006, respectiv, 2007 si 30 milioane de euro in 2008. Dezvoltarea echilibrata si integrata a statiunilor turistice balneoclimaterice beneficiaza de 90 milioane de euro, iar Dezvoltarea infrastructurii turistice din zona montana inalta de 30 milioane de euro. Pentru litoral si Delta Dunarii este rezervata o suma de 30 milioane de euro. Proiectele care vor fi finantate sunt pentru amenajarea de miniporturi destinate agrementului nautic, construirea de foisoare, extinderea infrastructurii de utilitati si acces spre plaje, precum si a facilitatilor pentru programul Blue Flag.

Locul turismului in economia nationala

In acest an, studiul realizat de WTTC prognozeaza ca suma totala a efectelor directe si indirecte, legate de activitatea de turism, sa contribuie cu 4,8% la formarea PIB. Acesta cifra plaseaza Romania pe locul 162 din 174 de tari analizate, dupa aportul la PIB. Pe piata muncii, circa 485.000 de angajati sunt legati, intr-un fel sau altul, de activitatea turistica, ceea ce reprezinta 5,8% din totalul pietei. Pentru urmatorii zece ani activitatea turistica va creste in termeni reali cu aproximativ 6,7% pe an, iar numarul de angajati din turism si industriile conexe cu 1,6% anual. Salariile mici din aceasta ramura incurajeaza emigrarea fortei de munca si lipsa unor manageri calificati in domeniu.

Romania se situeaza insa in topul tarilor al caror ritm de crestere a potentialului turistic este foarte mare. Pentru al treilea an consecutiv, Muntenegru se situeaza pe prima pozitie, in timp ce Romania se afla pe locul patru, cu un potential de dezvoltare, in perioada 2007-2016, de aproape opt procente. Activitatea turistica la nivel mondial se dezvolta foarte repede, dar lucrul interesant este modul in care tarile mici, precum Croatia sau Romania, se folosesc de activitatea turistica pentru dezvoltarea economica a tarii, afirma reprezentantul WTTC, Jean-Claude Baumgarten.

Turismul se dezvolta la nivel mondial

Sosirile inregistrate in primele patru luni din acest an in destinatiile europene au crescut cu 2,5% comparativ cu acceasi perioada a anului trecut, anunt Organizatia Mondial a Turismului. Pentru europeni, in majoritate de religie crestin, Srbtoarea Pastelui influenteaz fluxurile turistice, inducand modificari importante in raportarile statistice. Pe regiuni, trile nordice au avut cele mai bune performante, o crestere cu 8%. Finlanda a fost destinatia cea mai cautat (+15%), datorit cerererii tot mai ridicate a turistilor proveniti din Rusia. Sosirile de turisti strini in sud si zona mediteranean a Europei au crescut cu 5%. Destinatiile cele mai cautate au fost: Israel (+30%), Croatia (+12%), Serbia si Muntenegru (+10%) si Spania (+6%).

Efectul de Paste este evident pentru aceste tari, in special Israel, pelerinii ingrosand randurile turistilor straini. Pe de alta parte, Turcia, destinatie care a crescut foarte mult in ultimii ani, a fost afectata de raspandirea gripei aviare, numarul turistilor reducandu-se cu 7%, la fel ca si in Cipru (- 4%). Interesant este faptul c Italia, dup ce inregistrase fluxuri negative de turisti in ultimii doi ani, in primele patru luni ale acestui an s-a remarcat o crestere cu 5% a numrului de sosiri. In raportul Organizatiei Mondiale a Turismului, Romania este mentionat printre campionii europeni, cu o crestere a numrului de sosiri de turisti, de 12%, mult peste media european.

Evenimentele sportive sau aniversare sunt motorul aprecierii cererii pentru o anumita destinatie. Manifestatiile prilejuite de aniversarea a 250 de ani de la nasterea lui Mozart au atras cu 45% mai multi turisti in Austria, in comparatie cu anul trecut. Strategia de dezvoltare a turismului este privita diferit de catre specialistii straini. WTTC subliniaza ca avand in vedere caracterul sezonier al liniei de coast si concurenta intensa din partea tarilor vecine cum ar fi Grecia, Turcia sau Bulgaria litoralul Marii Negre nu ar trebui sa reprezinte centrul planurilor de dezvoltare a Romaniei. Delta Dunrii creste in popularitate ca destinatie pentru turistii strini si romani. Insa, este o zona foarte sensibil din punct de vedere ecologic si WTTC nu recomand o dezvoltare semnificativ in zona. Dezvoltarea statiunilor montane este limitat de caracteristicile naturale ale acestora, care nu permit practicarea sporturilor de iarn la nivelul celor cu traditie.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Turism »



Setari Cookie-uri