Eruptiile vulcanice continue din Islanda au perturbat spatiul aerian din 12 tari europene, iar companiile aeriene inregistreaza in total pierderi de 185 milioane euro pe zi.

“Perturbarile prelungite ar putea avea un impact si mai puternic asupra industriei turismului, care, in prezent, reprezinta aproximativ 5% din PIB la nivel mondial, din care aproape o treime este generat de la nivelul Europei”, se arata in studiu.

Mai mult, o scadere masiva a traficului aerian are un impact negativ chiar si asupra pretului petrolului. “Printre sectoarele afectate se numara si cele de curierat rapid (de exemplu, dispozitivele electronice depind deseori de transportul aerian de marfuri) si bunuri perisabile”, declara Luboš Mokráš, analist venituri fixe in cadrul Èeská spoøitelna.

Scenariul optimist: Trecerea de la cenusa vulcanica la scurgerea de magma ar avea un impact local

Cel mai bun scenariu posibil il reprezinta reducerea treptata a exploziilor si trecerea de la eruptiile masive de cenusa vulcanica la scurgerile de magma (scenariu preanuntat de topirea ghetarului care acopera vulcanul).

„Intr-un astfel de caz, intr-o perioada de timp relativ scurta, eruptia vulcanului ar avea doar un impact local, iar consecintele macroeconomice la nivel general nu ar fi atat de grave”, a explicat Mokráš.

Aceasta a mai adaugat ca nu putem exclude posibilitatea ca guvernele din UE sa ajute companiile aeriene afectate, decizie care ar exercita o si mai mare presiune asupra bugetelor acestora, aflate deja intr-un mare dezechilibru. O scadere masiva a traficului aerian are un efect negativ si asupra pretului petrolului.

Scenariul pesimist: eruptia vulcanului Katla aflat in apropiere

Cel mai grav scenariu ar consta in activarea vulcanului Katla din apropiere, ce ar putea duce la o explozie considerabil mai mare. Aceasta ar putea afecta clima la nivel global (in functie de intensitatea exploziei).

Efectul negativ (dincolo de impactul asupra transportului aerian) s-ar resimti cel mai puternic in sectorul agricol (racirea vremii). Situatia actuala este usor negativa pentru moneda euro, dat fiind ca Europa este zona cea mai puternic afectata.

Desi, in cazul in care vulcanul Katla ar deveni activ, impactul s-ar resimti la nivel global, insa probabil ca Europa ar fi afectata negativ mult mai mult.

In acest caz, impactul negativ asupra monedei euro ar fi considerabil mai puternic.

Declinul global ar avea o influenta negativa in general asupra actiunilor, in timp ce incertitudinea ar sustine obligatiunile, intr-o prima etapa.

Cu toate acestea, pe termen mai lung, combinatia dintre inflatie si dobanzi mai mari ar determina cresterea randamentelor (un aspect negativ pentru preturi). Materiile prime (cu exceptia energiei) ar fi afectate negativ de scaderea activitatii economice, in timp ce aurul ar profita de cresterea aversiunii fata de risc.

Industria asigurarilor si a energiei electrice sunt mai putin afectate de situatia actuala.

Impactul asupra diferitelor piete, ilustrat la nivelul urmatoarelor companii cotate la bursa

Aeroportul International Viena: Impactul asupra veniturilor este estimat la aproximativ 1 miliard euro pentru fiecare zi in care traficul aerian este blocat. Inca este prea devreme pentru o evaluare finala a impactului cenusii vulcanice asupra traficului aerian european si asupra aeroportului din Viena. Deocamdata, sentimentul usor negativ fata de aeroportul din Viena va continua sa se mentina, pana vom observa o imbunatatire durabila a situatiei.

Vienna Insurance Group (VIG): Situatia actuala nu are nici un impact asupra pietelor asigurarilor din tarile in care este activa VIG.

CEZ: Efectele pe termen scurt asupra operatorului ceh de energie sunt neglijabile (este totusi vorba despre o eruptie relativ mica, al carei impact asupra climei din UE ramane neutru), dat fiind ca ar nu trebui sa se inregistreze un impact pe piata energiei electrice. In cazul unor consecinte pe termen lung care ar duce la scaderea temperaturilor, productia de energie electrica este pozitiv influentata de temperaturile scazute (1°C ~ 1% consum).

Unipetrol: O crestere a costului titeiului corelata cu o scadere a cererii (cauzata de o activitate economica scazuta la nivel global) ar exercita presiuni asupra marjelor rafinariilor. Expunerea maxima a Unipetrol este la nivelul produselor petrochimice, care ar fi si ele supuse unor astfel de presiuni.