Deficitul bugetar risca derapaje neprevazute

Romania a pierdut recent un prim caz la Curtea Europeana de Justitie cu privire la taxa de poluare aplicata autoturismelor « second hand ». Desi au trecut mai mult de 6 luni, autoritatile inca nu au adoptat masuri coerente care sa integreze efectul acestei decizii in legislatia din Romania.

Pentru ca in 2012 previziunile cu privire la cresterea economica sunt mult mai rezervate decat cele facute la inceputul anului, creste presiunea supravegherii deficitului bugetului de stat, cu atat mai mult cu cat anul viitor este un an electoral. In conditiile in care institutiile financiare sunt extrem de nervoase (in contextul crizei datoriilor suverane), nerespectarea tintei de deficit bugetar ar putea avea efecte dramatice pentru Romania, atat la nivelul fondurilor straine care finanteaza economia din Romania, cat si la nivelul atragerii de investitii straine (retrogradarea ratingului de tara al Romaniei, in contextul actual, ar putea avea un efect major la nivelul investitiilor straine).

Consider ca in acest moment exista trei arii de risc cu privire la cheltuieli ale bugetului de stat.

In baza unei decizii a Curtii Europene de Justitie din acest an (data impotriva Bulgariei), se datoreaza penalitati de intarziere dupa 45 de zile de la data depunerii decontului de TVA cu optiune de rambursare, indiferent de « tacticile » utilizate de autoritatile din Romania pentru a temporiza aceste rambursari. Dat fiind ca asemenea temporizari sunt mai degraba regula decat exceptia si ca uneori, o asemenea rambursare de TVA poate dura chiar si peste 1 an, exista un risc real ca Romania sa datoreze penalitati si ca valoarea acestora sa fie semnificativa (mai ales ca ar putea exista argumente in sensul aplicarii retroactive a acestei decizii - de la data de 1 ianuarie 2007).

S-a raspandit din ce in ce mai mult practica ca inspectorii fiscali sa impuna ajustari nerezonabile. In marea majoritate a acestor cazuri, Statul pierde in instanta aceste sume, dar nu exista un mecanism de penalizare a inspectorilor fiscali. Din contra, aceste sume sunt raportate ca venituri la bugetul de stat, desi statul va trebui in multe cazuri sa le ramburseze. O recomandare ar putea fi efectuarea unei analize asupra realitatii acestor sume (in raport cu practica trecuta) si introducerea unui mecanism de penalizare a inspectorilor in cazul in care asemenea sume se pierd in instanta. In plus la nivelul investitorilor, impresia creata de acesta practica nu este deloc pozitiva.

In al treilea rand, exista un numar de cazuri ale Curtii Europene de Justitie care arata ca anumite aspecte din legislatia din Romania nu sunt conforme cu prevederile legislatiei europene. De exemplu, intreg mecanismul impozitului pe veniturile nerezidentilor (care se aplica la venitul realizat de acestia din Romania si nu la profitul acestora, ca in cazul rezidentilor romani) ar putea fi discriminatoriu. De asemenea, nu trebuie sa uitam ca in cursul anului 2011, Asociatia Societatilor de Leasing Bancar a depus o plangere catre Comisia Europeana cu privire la faptul ca legislatia cu privire la regimul TVA al bunurilor nerecuperate in urma anularii contractelor de leasing financiar nu ar fi in conformitate cu Directivele europene privind TVA. In acest caz, Romania ar trebui sa plateasca inapoi taxele colectate din 2007 (anul aderarii la Uniunea Europeana) pana in prezent. Cum sumele ar putea fi extrem de importante, un asemenea scenariu ar putea duce la un derapaj la nivelul bugetului de stat. Nu exista in acest moment niciun semn ca asemenea aspecte ar fi investigate in mod serios de catre Ministerul Finantelor Publice.

In anii 2003-2007 a avut loc un proces masiv de modernizare a legislatiei fiscale din Romania. Din nefericire, incepand cu anul 2007, acest proces a incetinit mult. In contextul crizei, Romania are nevoie mai mult decat oricand de un asemenea proces. Consider ca situatia se poate imbunatati, in cazul in care autoritatile ar lua in calcul aspecte cum ar fi: ameliorarea clara a mecanismului rambursarilor de TVA, reluarea unui dialog real cu investitorii si societatile de consultanta fiscala si cresterea predictibilitatii si stabilitatii sistemului fiscal din Romania.

Recent, au existat foarte multe semnale pozitive la nivelul Ministerului Finantelor Publice cu privire la dorinta de a implementa masuri care sa aiba un efect pozitiv asupra stimularii investitiilor. Un exemplu in acest sens este simplificarea declararii contributiilor sociale sau masurile de esalonare si scutire de penalitati in cazul contribuabililor cu datorii restante la bugetul de stat. Asemenea masuri sunt foarte bune, dar reprezinta doar un inceput. Ramane de vazut cand vor aparea modificari de substanta la nivelul Codului Fiscal.




Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.