Intrebari de peste 100 euro anual per contribuabil

1. Management de stat si (i)responsabilitate.

In urma cu cateva saptamani publicam intr-un cotidian de business un comentariu despre situatia Postei Romane, unul dintre exemplele management-ului dezastruos asigurat de catre Statul Roman.

Din nefericire, era doar un exemplu. Fiecare dintre noi (cei care platim taxe si impozite) acoperim achitind individual peste 100 Euro anual, nota de plata a unor gestionari defectuase, soldate cu pierderi de zeci sau sute de milioane de Euro, ale companiilor de stat. Vorbim de CFR-uri, de Hidroelectrica, Termoelectrica, Radet, Oltchim, SN a Carbunelui, Tarom si lista continua.

Recent aflam de o alta asemenea “isprava”. Pana si o companie din sfera jocurilor de noroc, Loteria Romana se afla intr-o situatie nu tocmai fericita, cauzele fiind in principiu aceleasi: contracte paguboase, pe aceeasi “reteta”: nationalizarea costurilor si privatizarea profiturilor.
Nu voi intra prea mult in analiza de fond a rezultatelor “Loteriei Romane”. In primul rand, nu este subiectul acestui material. Secundo – nu sunt un expert in jocuri de noroc. Iar in al treilea rand, Loteria nici nu este cea mai neagra oaie din “turma” administratiei de stat, de bine de rau nu pierde deocamdata bani direct. Este pacat insa ca pierde oportunitati.

Asadar, voi aminti doar ca Loteria Romana are, la active de peste 100 milioane de Euro, venituri si profituri in scadere in ultimii ani, cu rate de profit de o singura cifra.

Guys – Wake-up!

Spre comparatie, loteriile nationale din SUA au rate de profit de peste 30 %. Mai aproape de noi, Loteria Maghiara are incasari de peste 2 ori mai mari la o populatie mai mica de jumatate, cu un nivel de trai nu cu mult mai ridicat…

Vorbim deci pana la urma si de un potential neexploatat de ordinul sutelor de milioane de Euro. Managerial vorbind, tot “pierderi” le-am putea numi.

Si mai relevanta este situatia companiilor CFR-ului, pentru ca aceste entitati genereaza an de an pagube directe si insemnate. Si datorii recent esalonate.

Pe langa alte cauze, astfel de situatii sunt si efecte ale expasiunii statului ca organizatie, dincolo de misiunea pe care noi, ca cetateni, - ca actionari si clienti ai acesteia, - i-am creat-o initial, aceea de “aparare”, expansiune realizata intr-o maniera de multe ori si ineficienta pe deasupra.

Vorbim de evolutii ale veniturilor Statului, la nivel global, de la 5-10 % din PIB cu un secol-doua in urma, la 30-40 % din PIB in zilele noastre. “Evolutie” sau “involutie” ?

2. GaaS (Governance as a Service). Statul ca furnizor de servicii.

Conceptul de SaaS (Software as a Service) este deja consacrat in sfera de IT si nu numai. Pe scurt, se refera la externalizarea suporturilor hardware si a soft-urilor utilizate in scopul reducerii costurilor.

Si termenul “GaaS”, intr-una dintre acceptiunile sale - Governance as a Service – este relativ cunoscut, insa nu cu conotatia economico-politica la care ma refer aici, dar cu acelasi sens: externalizare in vederea optimizarii alocarii resurselor.

Precum activitatile multor antreprenori seriosi din tara asta, cele in care sunt implicat prin intermediul companiilor mele genereaza contributii sub diferite forme la bugetul de stat.

Pentru ce platim noi de fapt aceste contributii?

Le platim in schimbul furnizarii unor servicii, de catre o organizatie mare, creata de catre noi in acest scop si denumita generic “Stat”.
Care sunt aceste servicii ce au fost agreate de principiu din vremuri trecute de catre noi, clientii, contributorii de pretutindeni, ca sa ni le ofere “ furnizorul” Stat versus impozitele platite.

Astazi, in general acestea se refera la chestiuni de importanta majora, care necesita o abordare coordonata la nivelul si in beneficiul societatii in ansamblu, nevoi pe care teoretic, putem fi in principiu de acord ca e mai eficient sa le abordam in comun decat am face-o individual: educatie, sanatate, aparare, ordine publica, justitie, asistenta sociala si alte asemenea. Cam multe, oricum.

Insa cate dintre companiile de stat cu pierderi activeaza in sectoarele mai sus-mentionate ? Si daca activitatea lor nu poate fi profitabila pentru stat, atunci de ce le tinem ? Ca sa le reesalonam datoriile, sa le pasuim ? Pe ce baza ?

Principial vorbind, am agreat noi - cetatenii, vreodata, ca serviciile de tip “loterie”, sau “transport marfa pe calea ferata” sau “exploatare miniera” ar trebui sa fie prestate de catre “Stat” ? De ce am face-o ? Nu este o activitate pe care sa o poata gestiona, cu succes sau nu – treaba lor, jucatorii privati ? Este ceva decisiv pentru noi, ca societate ? Nicidecum.

Se argumenteaza ca aceste sectoare sunt de ”importanta strategica”. Eu sunt de acord cu aceasta afirmatie, cu precizarea ca “importanta strategica” este doar pentru cei care le administreaza si pentru zona politica in general, avand unica oportunitate de a privatiza exclusiv profiturile si sa faciliteze controlarea voturilor.

Mai mult decat atat, mentionam anterior, entitatile CFR au pierderi. De ani de zile. De sute de milioane de euro. Acoperite din bugetul statului, adica din banii nostri.

Aceasta pe langa cele ale Postei si ale altor asemenea companii de stat, in total si in medie (!) peste 100 de Euro anual care pleaca din buzunarul fiecarui contribuabil.

Suntem in egala masura “clienti” ai Statului si totodata “actionari” ai lui.

In lumea reala, ambele posturi denota “putere”. O folosim ? O avem ?

Din aceste doua ipostaze, pana la o noua “AGA”, eu mai ridic “Board-ului” organizatiei-mamut numite “Stat” o intrebare legitima, pe care fiecare dintre noi, cei care dam bani la Buget, ar trebui sa o puna, atat siesi, cat si reprezentantilor sai ori aspirantilor la reprezentare, din sfera politica:

De ce ar trebui sa platesc mai bine de 100 de euro anual ca sa acopar pierderile CFR-urilor si ale altor companii de stat?


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.