Romania: Stat Participativ versus Asistential ori Minimal

Romania trebuie sa aleaga un model de stat care sa asigure cresterea economica sustenabila in conditii de restrictii bugetare.

Pentru a realiza acest deziderat, modelul urmat ar trebui sa fie de Stat Participativ care sa se comporte ca un investitor strategic, cu politica industriala si sectoare prioritare, cu guvernanta la nivel de stat, cu “investitii” in recastigarea increderii si cu politici economice (fiscale, monetare si de credit) anti-ciclice.

Maniera constructiva propusa reuseste sa ofere Romaniei atingerea ritmului de crestere de 4%, pentru un numar semnificativ de ani.

Incercarile unor vectori de opinie de a sugera ca Romania ar trebui sa se multumeasca cu actuala stagnare economica nu incearca decat sa coboare anticiparile pentru a justifica nerealizarile.

Maniera propusa se concentreaza pe “partea de oferta” departandu-se de viziunea lui Keynes ce vizeaza “partea de cerere” si de cea neo-liberala ce vizeaza statul minimal.

“Partea de oferta” include concepte introduse anterior referitoare la reindustrializarea pe baze privata a Romaniei, polii de crestere si Triumviratul Investitional format din stat, investitori privati locali si investitori privati straini.

Statul Participativ nu este un stat minimal si nici unul asistential ci unul care are o abordare strategica in ce priveste investitiile. Statul Participativ creeaza bazele pentru incluziune sociala.

Generarea cresterii economice in conditii de potential ne-monetizat si restrictii bugetare isi trage resortul si din teoria de crestere Schumpeteriana, idei exprimate si in opinia “Zapada si cresterea Schumpeteriana a economiei”.

Nu dimensiunea statului este ceea ce conteaza ci strategia urmarita si implementata depinzand, dincolo de politicile universale de stimulare a cresterii si de stadiul de dezvoltare si de distanta fata de frontiera tehnologica.

Strategiile de pe “partea de oferta” nu fac doar sa creasca ritmul realizat de crestere dar si potentialul de crestere al economiei Romaniei si nu presupun neglijarea “partii de cerere”. Mai mult in “Constructia macroeconomiei reale este solutia pentru cresterea economica”.

Reconcilierea nevoii de investitii intr-o crestere pe termen lung cu deficitele reduse si sustenabilitatea finantelor publice se realizeaza exact prin aceasta abordare participativa, strategica a statului in investitii.

Romania pentru a mentine sustenabilitatea finantelor publice are nevoie de crestere economica, mai multe in opinia “Impozite mai mari ? Nu. Dobinzi reale mai mici!”

In cazul Statului Participativ, cheltuielile publice trebuie sa se distanteze de reteta de sorginte Keynes care promoveaza cresterea economica prin cheltuieli publice fara discriminare si sa devina selectiva in destinatia cheltuielilor.

Reducerea cheltuielilor se poate realiza in Romania in zone care sa nu afecteze nici cresterea economica nici coeziunea sociala.
Statul Participativ Roman ar trebui sa concentreze investitiile publice si politicile intr-un numar limitat de de sectoare si zone care sa potenteze cresterea economica.

Investitiile in sectoarele industriale trebuie sa se bazeze pe o Politica Industriala si sa vizeze cele cu potential de crestere si externalitati.
Maniera de structurare este prin intermediul polilor de crestere si a Triumviratului Investitional.

Statul Participativ ar trebui sa lege finantarea publica de guvernanta sectoarelor in care investeste si de metrici de eficienta si rezultat.

In actuala situatie a finantelor publice din Romania concentrarea, eficientizarea si folosirea efectului de parghie in investitiile strategice ale statului (care nu se mai realizeaza cu finantarea totala din partea Statului Participativ ci doar la nivel de “ancora”) permit inclusiv scaderea taxelor, in zonele care asigura un cadru investitional propice de genul taxelor pe munca.

Maniera constructiva de reindustrializare privata a Romaniei, realizata de Statul Participativ Roman permite o crestere economica incluziva, fara a forta redistribuirea veniturilor in conditii de stagnare economica ceea ce ar reduce competitia si inovatia si ca rezultat cresterea.

Statul Participativ Roman ar reusi sa readuca economia reala la un ritm de crestere de 4% ceea ce ar permite atat convergenta reala precum si echitatea sociala.



Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.