Ce am invatat despre business si economie in 2013: de la "gura bate fundul" am ajuns la "iar o frecam"

Lasam in urma un an mai dificil decat 2012 pentru multi dintre voi, indeosebi pentru ca politicul a fost mai implicat in economie. Am scris in aceasta sectiune de Opinii de-a lungul anului despre cheltuirea banului public, am analizat stirile bune referitoare la performantele antreprenorilor romani si am publicat sistematic articole despre absurditatile economice care ne inconjoara zi de zi. Acum va propun un scurt bilant pentru 2013: ce am invatat despre business si economie?

(1) Guvernantii detesta privatizarile, solutia care elimina arieratele, importa capital si tehnologie.

Cu riscul de a fi acuzat de consecventa fata de anumite procese economice care nu se vor intampla prea curand, o spun din nou cat se poate de limpede: 2013 ramane un an in care guvernantii au facut acrobatie cu decizii anti-piata libera.

Numeste-l dezinteres total al politicianului roman daca vrei sau socialism curat. Pentru mine asa arata un esec pe linie al guvernantilor in economie: in afara de listari, de sase ani statul nu mai reuseste sa privatizeze nimic. De la vanzarea Automobile Craiova catre Ford, in 2007, guvernantii nu au mai reusit sa privatizeze vreo companie importanta din portofoliu.

Guvernantii nostri au aratat anul acesta prin "Odiseea CFR Marfa" ce inseamna o privatizare tipic romaneasca, in care au mimat privatizarea cu jumatati de masura. Spre comparatie, guvernul Poloniei a finalizat cu succes vanzarea transportatorului feroviar de marfa PKP Cargo.

(2) "Am innebunit populatia, iar o frecam"

Daca anul trecut guvernatorul BNR s-a remarcat prin declaratia „Politica bate la fund mersul economiei”, in 2013 s-a remarcat printr-o interventie care ramane memorabila prin actualitatea si veracitatea vremurilor pe care le traim. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, afirma in septembrie ca romanii s-au plictisit de politicile structurale, desi acestea sunt cele care aduc crestere economica, spunand: "Am innebunit populatia, nu ne mai crede, iar o frecam". "A o freca" devine astfel unul dintre cuvintele care au definit anul 2013, alaturi de "selfie", "bicoin", sau "tom bugetel".

Iata ca incheiem inca un an in care guvernantii si reprezentantii bancii centrale vorbesc despre politici structurale, fara sa aprofundeze o idee simpla din punct de vedere economica: reforma structurala inseamna mai mult decat ceea ce mimeaza liderii politici si implica proiecte care se bazeaza pe institutia proprietatii private. Economia de piata inseamna rezolvarea problemei dreptului de proprietate, adica fix ceea ce au reusit cei care se opun privatizarilor si eliberarea mediului privat de sub jugul statului.

(3) „Scheletele” din bilanturile bancilor

Unul dintre cele mai relevante indicatoare ale crizei, creditele neperformante, si-au continuat cresterea. Rata creditelor neperformante a ajuns in 2013 la 21,7%. Cea mai mare provocare a sistemului bancar in 2014 va fi administrarea creditelor neperformante, in conditiile in care Romania inregistreaza cel mai mare nivel al acestora din UE dupa Grecia.

(4) Mediul de business respira greu.

Citeste si:

Un alt indicator care ar trebui fie primordial pentru orice guvernant este cresterea pe banda rulanta a insolventelor in Romania. Acest fenomen economic este ignorat de catre guvernanti, cel putin asta am inteles eu din masurile fiscale anuntate in 2013. Mai multe companii nu si-au mai putut plati datoriile in 201 si au fost nevoite sa ceara insolventa, iar o parte dintre acestea au incetat definitiv activitatea. Numarul firmelor care au intrat in insolventa in 2013 a ajuns la 27.119, cu peste 9% mai mult decat in 2012.

(5) „Mana aspra” a statului care nu-i ciung

O veste buna insa nu vine singura, ci cuplata, bineinteles, cu cresteri de alte taxe. Asa cum scria economistul Frederic Bastiat, “statul nu este si nu poate fi ciung”. El are doua maini, una pentru a primi si una pentru a da, altfel spus, mana aspra si mana blanda. Activitatea celei de-a doua este in mod necesar subordonata activitatii celei dintai: pentru a balansa metoda populista de reducere a TVA la paine si produse de panificatie, guvernul a decis recuperarea banilor care se pierd la buget prin majorarea accizelor la alcoolul etilic, de la 750 euro pe hectolitru la 1.000 euro pe hl de alcool pur.

O alta prelungire a „mainii aspre” a statului este taxa anuala pe constructii speciale (1.5% din valoarea contabila), asemanatoare cu taxa locala pe cladiri cu care ne obisnuisem de ani de zile.

(6) Stangaciile statului

In 2013 am fost martorii unei sufocari a initiativei private prin proiecte platite din bani publici. Sa luam doar exemplul schemei minimis de anul acesta. Mai multi intreprinzatori care au incercat sa acceseze pagina a Ministerului Finantelor au reclamat ca sectiunea dedicata schemei de minimis in valoare maxima de 500 milioane lei s-a blocat dupa deschidere, iar la scurt timp procesul de selectie a fost declarat inchis. Stangaciile implementarii schemei de minimis ne-au dezvaluit cum statul prefera, in primul rand, criterii de selectie care nu sunt bazate pe performanta economica si, in al doilea rand, o constructie birocratica bazata pe supra-control. In acelasi timp, guvernul omite ca un capitalism autentic care incurajeaza intreprinzatorii se bazeaza pe reducerea impozitelor si pe simplificarea numarului de taxe.


(7) 2013 = mai putina prosperitate

Guvernantii ne-au anuntat in 2013 pe mai multe voci ca vom avea parte in continuare de o doza mai mare de socialism in tratamentul fiscal aplicat mediului economic romanesc: largirea bazei de impozitare intrucat exista un gol intre venituri si cheltuieli care trebuie umplut. Stau si ma intreb, in aceste conditii, cat de prospera poate fi o tara in care nivelul fiscalitatii este apropiat de 50%: firmele din Romania au cel mai mare numar de plati din UE: 39 pe an si aloca 200 de ore pentru a “scapa” de aceste obligatii, cu o rata totala de taxare de 42,9% din profit!

Raspunsul l-am gasit in 2013 intr-un studiu care i-ar irita pe toti guvernantii tarii din ultimii cinci ani: Romania ocupa locul 55 intr-un clasament al celor mai prospere populatii din 142 state intocmit de Legatum Institute. Patru sunt problemele Romaniei conform acestui studiu: 1. am coborat patru pozitii comparativ cu anul 2009; 2. suntem ultima tara din UE la prosperitate; 3. am coborat 15 locuri la capitolul “libertatea personala”; 4. Suntem la coada clasamentului in functie de criteriul “oportunitati antreprenoriale”, depasind doar doua tari din UE: Ungaria si Croatia.

Cu siguranta, mai sunt si alte lucruri economice si de business pe care le-am invatat anul acesta: mediocritatea in atragerea investitiilor straine, lectii frumoase de pe urma unor tranzactii ale antreprenorilor romani, pacaleala fondurilor europene si multe altele. Dau mai departe cuvantul cititorilor, astfel incat sa completam impreuna un bilant cu argumente obiective, bazat pe ce s-a intamplat in economie in 2013. Care au fost principalele evenimente economice si de business de anul acesta? Ce ati invatat in 2013?


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.