Economiile Europei gafaie. Se sufoca Romania?

Economistul Daniel Daianu este de parere ca economia europeana a incetinit in primul rand din cauza epuizarii stimulilor fiscali, introdusi de guverne dupa criza financiara din 2008, si in al doilea rand din cauza faptului ca increderea investitorilor si a consumatorilor inca se lasa asteptata.

"Nu s-a intamplat ce anticipau guvernele: restabilirea increderii investitorilor si a consumatorilor. Daca nu ai investitii si nu ai consum nu ai nici de unde sa obtii cerere agregata", a explicat, pentru Wall-Street.ro, Daniel Daianu.

In momentul de fata ar fi trebuit ca actiunea privata sa substituie stimulentele fiscale si cele monetare, dar acest lucru nu se intampla din cauza lipsei de incredere. "Gradul de incertitudine este atat de mare incat nu se fac investitii, nu se consuma", a adaugat economistul.
 
Daianu explica ca increderea s-a deteriorat masiv din cauza situatiei bugetelor publice, care in ciuda opiniei multora, au fost distorsionate de supraindatorarea privata, iar in cele din urma "statele au preluat datoriile private si acum sunt incovoiate de aceste datori, nu mai au spatiu fiscal".

Totodata, bancile, desi si-au refacut baza de capital, sunt extraordinar de prudente, pentru ca intr-o economie inca slabita au reticente in a acorda credite. Economistul considera ca aici s-a format un cerc vicios: consumatori au fost loviti de criza, iar firmele nu au incredere desi stau pe lichiditati, lucru care nu face decat sa impiedice cresterea economica, ceea ce descurajeaza si mai mult firmele si consumatorii.

Astfel, Daianu considera ca, la nivel de ansamblu, vedem o precaritate a conditiilor in Europa, motiv pentru care este de inteles si evolutia economiei romanesti.

“Nu era credibil sa creasca exporturile cu 20-30%. Economia noastra - mult mai mica decat altele din UE - era firesc sa nu depinda atat de mult de cererea interna, cat de cea externa", a declarat Daniel Daianu.

In plus, economistul sustine ca Romania nu a reusit sa se foloseasca de absorbtia fondurilor europene, care daca era mai viguroasa putea sa reprezinte un proces investitional care sa compenseze ceea ce rezulta din consolidarea fiscala.

"Daca am absorbi mai multe fonduri europene si am avea si o colectare a taxelor mult superioara, am putea sa mentinem cheltuielile publice la un nivel, in conditiile in care diminuam deficitul bugetar”, explica Daianu.