-
Statul s-a împrumutat de la bănci cu peste 660 de milioane de lei
-
Andrea Orcel, șeful UniCredit, votat pentru încă un mandat de trei ani
-
Raport: Economia României ar putea creşte cu 2,7% în 2024 şi cu 1,9% în 2025
-
Taxe și comisioane Salt Bank: Ce tarife percepe cea mai nouă bancă din România
-
Rata anuală a inflației a scăzut la 6,61% în martie 2024
-
Proprietarul BRD, tranzacție de 1,1 miliarde de euro: vinde unui rival francez
Venituri minime la pensionare sau asigurarea confortului?
Modelul sistemului de pensii multipilon, cum este cel din Romania, a fost creat de Banca Mondiala, iar designul acestuia presupune in mod clar o strategie de economisire pe termen lung. Din acest unghi, cei trei manageri ai fondurilor de pensii au declarat, pentru Wall-Street, ca se asteapta ca autoritatile din Romania sa isi clarifice strategia pe termen lung din punct de vedere al rezultatelor asteptate de la sistemul de pensii.
“Se pune intrebarea daca strategia vizeaza asigurarea unui nivel minim al venitului la pensionare sau asigurarea unui confort si pastrarea anumitor standarde. De asemenea, pana la ce nivel isi doresc autoritatile sa coreleze aceste criterii cu facilitatile si legile care reglementeaza sistemele de pensii obligatorii si facultative”, explica Phil Jones (foto), care adauga ca toate acestea trebuie sa aiba la baza schema de contributii a Pilonului II si pragul pana la care autoritatile pot permite indivizilor libertatea de a-si alege nivelul pensiilor facultative, pe care doresc sa si le asigure pentru viitorul lor.
Pe scurt, la un procent de 6% al contributiilor pe pilonul II pe o perioada de 40 de ani si un nivel al randamentului anual de 3%, venitul la pensie ar ajunge pana la 35% din media veniturilor participantului (plecand de la premisa unei anuitati de 7% la pensionare). “Acest aspect subliniaza importanta unei strategii clare cu privire la scopul Pilonului II, acela de a asigura un nivel minim al venitului, si sugereaza, din punctul meu de vedere, ca procentul de doar 6% ar trebui crescut”, spune Jones.
Exista un interes comun atat al participantilor, cat si din partea companiei care administreaza fondul de pensii private, detaliaza seful Aviva Pensii, de a creste cat mai mult fondul respectiv (luand in considerare un nivel rezonabil de risc). “Atat comisioanele de administrare ale administratorului, cat si fondul depind de profitabilitatea fondului respectiv, astfel ca sistemul de pensii are nevoie de sustinere prin accesul la instrumente financiare mai eficiente, mai ales in contextul destul de restrictiv al pietei din Romania si in ceea ce priveste accesul catre pietele dezvoltate pentru a accelera potentialul de crestere al fondurilor de pensii”, explica Jones.
De asemenea, el a mentionat ca normele legislative care reglementeaza activitatea fondurilor de pensii trebuie sa fie atent analizate intrucat schimbarile in politica de investitii au de cele mai multe ori efecte de scadere asupra randamentului pe termen lung al fondurilor.
“Asa cum spuneam, sistemul este inca tanar si mai are multe de invatat. Ceea ce mai astept din partea statului roman este o stabilizare a cadrului legal si, probabil, pentru pilonul III al pensiilor private facultative - o simplificare a regulilor, in sensul unor facilitati fiscale oferite companiilor (care sa cotizeze la fondurile facultative de pensii in beneficiul angajatilor), dar care sa faciliteze in acelasi timp si aderarea si managementul pensiilor facultative”, adauga Lecoq.
“Se pune intrebarea daca strategia vizeaza asigurarea unui nivel minim al venitului la pensionare sau asigurarea unui confort si pastrarea anumitor standarde. De asemenea, pana la ce nivel isi doresc autoritatile sa coreleze aceste criterii cu facilitatile si legile care reglementeaza sistemele de pensii obligatorii si facultative”, explica Phil Jones (foto), care adauga ca toate acestea trebuie sa aiba la baza schema de contributii a Pilonului II si pragul pana la care autoritatile pot permite indivizilor libertatea de a-si alege nivelul pensiilor facultative, pe care doresc sa si le asigure pentru viitorul lor.
Pe scurt, la un procent de 6% al contributiilor pe pilonul II pe o perioada de 40 de ani si un nivel al randamentului anual de 3%, venitul la pensie ar ajunge pana la 35% din media veniturilor participantului (plecand de la premisa unei anuitati de 7% la pensionare). “Acest aspect subliniaza importanta unei strategii clare cu privire la scopul Pilonului II, acela de a asigura un nivel minim al venitului, si sugereaza, din punctul meu de vedere, ca procentul de doar 6% ar trebui crescut”, spune Jones.
Exista un interes comun atat al participantilor, cat si din partea companiei care administreaza fondul de pensii private, detaliaza seful Aviva Pensii, de a creste cat mai mult fondul respectiv (luand in considerare un nivel rezonabil de risc). “Atat comisioanele de administrare ale administratorului, cat si fondul depind de profitabilitatea fondului respectiv, astfel ca sistemul de pensii are nevoie de sustinere prin accesul la instrumente financiare mai eficiente, mai ales in contextul destul de restrictiv al pietei din Romania si in ceea ce priveste accesul catre pietele dezvoltate pentru a accelera potentialul de crestere al fondurilor de pensii”, explica Jones.
De asemenea, el a mentionat ca normele legislative care reglementeaza activitatea fondurilor de pensii trebuie sa fie atent analizate intrucat schimbarile in politica de investitii au de cele mai multe ori efecte de scadere asupra randamentului pe termen lung al fondurilor.
“Asa cum spuneam, sistemul este inca tanar si mai are multe de invatat. Ceea ce mai astept din partea statului roman este o stabilizare a cadrului legal si, probabil, pentru pilonul III al pensiilor private facultative - o simplificare a regulilor, in sensul unor facilitati fiscale oferite companiilor (care sa cotizeze la fondurile facultative de pensii in beneficiul angajatilor), dar care sa faciliteze in acelasi timp si aderarea si managementul pensiilor facultative”, adauga Lecoq.