Maria Vasilescu

Chiar daca trecem printr-o perioada in care se inchid titluri si se vorbeste despre moartea presei scrise, revistele de nisa n-ar trebui sa aiba probleme in a se autosustine si a genera profit, este de parere Maria Vasilescu, general manager Tarus Media, companie care editeaza doua reviste pe nisa medicala.

Citeste continuarea articolului Revistele de nisa fac profit: Studiu de caz »

Am participat recent la Bruxelles, la o conferinta despre fondurile structurale in sanatate unde m-am reintalnit cu un specialist in Health Promotion - un italian extrem de activ, avand ambitia de a imbunatati sistemele de sanatate, in Italia si nu numai. Am discutat despre ce se intampla in Romania (in plan politic, dar si in sistemul de sanatate) si mi-a sugerat sa nu mai fiu pesimista. A mai adaugat faptul ca este si responsabilitatea mea sa ajut la schimbarea lucrurilor in Romania, prin activitatea curenta de publisher de reviste medicale si organizator de evenimente medicale internationale. Am acceptat provocarea, realizand ca prin publicatiile specializate si evenimentele internationale medicale la Bucuresti si in strainatate se pot realiza lucruri concrete. De exemplu, in urma forumului international E-Health Congress, pe care l-am organizat in luna mai, se va infiinta in Romania primul Consiliu National pentru E-Health, cuprinzand membri din toate sferele sanatatii (oficiali din Guvern, Presedintie, CNAS, industrie, asociatii de pacienti, specialisti, mass media, experti straini), astfel incat, daca are loc o remaniere sau alte schimbari sa nu fie afectata structura si obiectivele acesteia. In toamna discutam, din nou, in acelasi format de conferinta internationala, cu zeci de experti din SUA, Canada si Europa despre managementul bolilor cronice, problema putin cunoscuta in Romania. Putini cunosc faptul ca bolile cronice sunt prinicipala cauza a mortalitatii si morbiditatii in Europa, ca boli ca diabetul, depresia, cancerul, cele cardio vasculare sau respiratorii vor lua amploare in viitor si vor seca bugetele sanatatii – daca nu vor fi corect gestionate. Implicatiile economice sunt si ele serioase afectand forta de munca, productivitatea, pensionarea anticipata etc.. si toate astea in societati cu tendinta de imbatranire a populatiei. Oficiali din intreaga lume ( in special din tarile dezvoltate) cauta solutii de interventie si strategii pentru managementul bolilor cronice vazute de OMS ca epidemia secolului 21. Proiectand viitorul mortalitatii si al incidentei bolilor, studiile arata ca bolile cronice vor fi cel mai mare contributor la capitolul mortalitate si ca una din bolile care se asteapta a creste semnificativ este dementa. Fara o preventie eficienta si tratament corespunzator, pana in 2040 incidenta acesteia se va dubla. Depresia este de asemenea o boala cronica ce a devenit din ce in ce mai raspindita. Sanatatea - analizata in termeni de speranta de viata si mortalitate adulta - este un determinant semnificativ sau “prezicator” al cresterii economice. Chiar daca au fost inventate diferite instrumente si abordari de gestionare a bolilor cronice, resursele sunt limitate. De aceea, decidentii trebuie sa prioritizeze intre diferitele strategii. Analiza cost-eficientei determina cu cat se imbunatateste sanatatea cu fiecare unitate monetara cheltuita si este o ustensila sistematica si sofisticata pentru a decide prioritatile. S-a incercat acest lucru si in Romania. Se pare insa ca au ramas doar mormane de hartii, fara a se finaliza analiza reala a starii de sanatate a populatiei. Una din concluzii pentru cost-eficienta a fost ca preventia este cost-efectiva, prin control permanent si inlaturarea cauzelor ce influenteaza aparitia sau dezvoltarea bolilor (hipertensiune, fumatul, colesterolul ridicat, alimentatia slaba in fructe si legume, obezitatea si supraponderalitatea, viata sedentara si abuzul de alcool). Apoi, managementul corect si eficient al bolilor cronice, despre care s-au scris nenumarate studii si au fost aplicate strategii compexe, cu rezultate positive in multe tari. Un bun management al bolilor cronice, cu medicamente eficiente, o autoingrijire educata, telemedicina si telemonitorizare, nu numai ca ar duce la cresterea calitatii vietii pacientului, dar si la scaderea costurilor din sistem. A investi in preventie sau educatie, de exemplu, nu inseamna o cheltuiala. Profitul se vede, e adevarat, pe termen mediu si lung, insa este valoros pentru buzunarul oricarei economii, mai ales al uneia in criza cum este economia romaneasca.

Citeste continuarea articolului Cat costa bolnavii cronici? »

Echitatea in domeniul sanatatii si accesul tuturor cetatenilor la servicii de calitate sunt subiecte centrale ale tuturor organismelor internationale din domeniu, despre care citesc, ascult si discut in ultima perioada. Organizatia Mondiala a Sanatatii a dedicat in 2010 un amplu raport problematicii finantarii sistemelor de santate: “The path to universal coverage “ in care se explica de ce este nevoie de preocupare/ingrijorare in contextul unei crize economice, al imbatranirii populatiei si al cresterii numarului de bolnavi cronici. Am considerat esential sfatul pe care il da OMS si anume ca inainte sa fie taiate cheltuielile in sanatate trebuie mai intai cautate oportunitatile de imbunatatire a eficientei. Investitiile inteligente pot reduce risipa si creste calitatea ingrijirilor. Din intalnirile avute si din experienta acumulata am inteles ca alocarea de bugete mari sanatatii nu inseamna intotdeauna si folosirea eficienta a acestora. Monitorizarea si evaluarea progreselor este indispensabila. Lipsa unor mijloace de analiza a calitatii serviciilor duce la cresterea cheltuielilor. Niciun sistem de sanatate din intreaga lume nu este perfect, niciunul nu a reusit 100% sa acorde tuturor bolnavilor acces imediat la ingrijiri si la tehnologiile cele mai avansate. Conform datelor OMS, intre 20 si 40% din resursele sanatatii sunt risipite. Imbunatatirea demonstrata a eficientei ar ajuta ministerele sanatatii sa obtina mai multi bani de la ministerul finantelor. Germania, de exemplu, a recunoscut ca se confrunta cu imbatranirea populatiei , scazand numarul persoanelor salariate, fiind astfel dificila finantarea sistemului de asigurari de sanatate din traditionala contributie a salariatului. Ca si rezultat, guvernul a injectat fonduri aditionale din veniturile generale din sistem. Recomandarile OMS ar fi urmatoarele: • Folosirea cat mai mare a tehnologiilor si serviciilor de sanatate • Motivarea angajatilor din sanatate • Imbunatatirea eficientei spitalelor • Obtinerea de ingrijiri medicale rapide, reducand erorile medicale • Eliminarea risipei si a coruptiei • Analiza obiectiva a necesitatii anumitor servicii Am citit recent raportul realizat de OECD si Comisia Europeana in 2010, ”Health at a Glance: Europe 2010”, unde se constata ca starea de sanatate din majoritatea tarilor europene s-a imbunatatit intr-o maniera remarcabila, chiar daca persista decalaje semnificative. Cheltuielile cu sanatea au crescut in toate tarile europene, media europeana fiind de 8,3% in 2008 fata de 7,3% in 1998. Turcia, Bulgaria, Ungaria si Romania sunt date de exemplu ca avand bugete sub media europeana, iar Romania si Cipru sub 6 %, Franta, Germania, Elvetia si Austria avand bugete de peste 10%. In acest context al nevoii unor tari de a reduce deficitul bugetar, cred ca vor trebui luate anumite masuri cum ar fi evaluarea riguroasa a tehnologiilor sau apelul la tehnologii avansate de ITC. Aceste initiative ar putea permite si ameliorarea calitatii ingrijirilor sau cel putin asta am invatat anul trecut din discutiile avute cu expertii internationali in domeniu. Cheltuielile pentru medicamente reprezinta o proportie importanta in cheltuielile totale pentru sanatate, in tarile europene. Cresterea consumului de medicamente datorita introducerii de noi medicamente, precum si imbatranirea populatiei au reprezentat un factor important de contributie la cresterea cheltuielilor totale din sanatate (OECD, 2008 a). Cu toate acestea, relatia dintre cheltuielile pentru medicamente si totalul cheltuielilor pentru sanatate este una complexa, si anume o crestere a cheltuielilor pentru medicamente pentru a face fata bolilor/ trata bolile poate reduce nevoia de spitalizare costisitoare si interventie. Toate tarile europene utilizeaza un mix de finantare publica si privata a sanatatii, dar in proportii diferite. Pentru ei, sectorul public este principala sursa de finantare a sanatatii in toate tarile europene. Exceptie face insa Ciprului. De asemenea, asigurarea privata de sanatate reprezinta in jur de 3-4% din cheltuielile totale pentru sanatate, in medie, in UE. In unele tari, aceasta joaca un rol important in finantare, de exemplu asigura cosul de baza pentru anumite grupe de populatie in Germania. In Franta, asigurarea privata de sanatate finanteaza 13% din cheltuielile generale, furnizand acoperire atat complementara cat si suplimentara intr-un sistem public cu acoperire universala. Un lucru impotant aflat anul trecut sip e care tin s ail impartasesc, spune ca pentru ca sistemele de sanatate sa fie performante, trebuie folosite mecanisme de masurare a calitatii. Din acest motiv am vrut sa aducem in Romania un alt specialist si anume prof. Niek Klazinga de la Universitatea de la Amsterdam. El va veni in luna martie la Bucuresti, in cadrul Conferintei Internationale “ Finantarea Sustenabila a Sistemelor de Sanatate” 24-25 martie si va vorbi despre cum se pot crea sinergii intre calitate, eficienta si modele de plata. Prof Klazinga spune ca intrebarea zilei ar trebui sa fie nu cat costa sistemul de sanatate ci cat de parformant este acesta. Trebuie sa intelegem ca a construi un cadru de analiza a performantei sistemului de sanatate nu reprezinta un simplu exercitiu academic ci cuprinde multe notiuni de politici si management. Sau cel putin acest aspect incerc sa-l subliniez cu fiecare ocazie. Cadrul de performanta folosit de OECD se bazeaza pe cateva constructii: sanatatea este considerata determinant alaturi de mediu, stil de viata si genetic. Sunt identificate patru functii ale sistemului de sanatate (a ramane sanatos, a se simti mai bine, a trai cu disabilitati si a face fata sfarsitului vietii ) si operationalizeaza calitatea in trei domenii ( eficienta, siguranta si centrarea pe pacient) alaturi de acces, cost si echitate. Unele dintre acestea raman utopii in Romania inca. Sunt detalii care fac diferenta. Imi ramane concluzia evidenta si anume ca pentru a obtine si a imbunatati performanta sistemului in ansamblu sunt provocari sistematice de management si bineinteles de vointa politica.

Citeste continuarea articolului Finantarea sistemelor de sanatate – preocupare internationala »