10. Tokyo, Japonia
Cel mai populat oras din acest clasament, Tokyo se numara si printre orasele cu cea mai densa si aglomerata retea de trafic rutier. Este singurul oras asiatic care s-a incadrat in criteriile cercetatorului. Faptul ca autoritatile orasului sunt implicate in imbunatatirea conditiilor de trai din punct de vedere al mediului este unul din factorii care i-au permis accesul in top.
In plus, Tokyo s-a alaturat initiativelor C40 (oragnizatie din care fac parte mai multe orase angajate activ in lupta cu schimbarile climatice) si ICLEI (asociatie internationala a mai multor guverne si autoritati locale angajate in dezvoltare sustenabila) si are deja publicat un plan de actiune pentru climat (CAP – climate action plan, set de strategii pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera).
De asemenea, orasul nipon a castigat puncte si datorita politicilor de incurajare a mediului privat de a reduce emisiile de dioxid de carbon.
Desi a intrat in top, Tokyo mai are nevoie, in opinia lui Boyle, de dezvoltarea interesului pentru surse de energie regenerabila si cresterea numarului de spatii verzi.
9. Londra, Marea Britanie
Daca in cazul capitalei nipone, prezenta in top ar putea fi pentru unii o surpriza, nu acelasi lucru se poate spune despre Londra. Ca si in cazul metropolei japoneze, autoritatile londoneze intrunesc conditia implicarii in proiecte de dezvoltare durabila si sustenabilitate, mai ales ca Londra este un oras cu o densitate mare a populatiei.
In plus, Londra a iesit in evidenta si prin implementarea foarte eficienta a planurilor de actiune pentru climat (CAP-urilor).
De asemenea, trebuie mentionate si masurile luate de fostul primar Ken Livingstone in privinta reducerii traficului, folosirii mijloacelor de transport in comun si incurajarea utilizarii autovehiculelor cu emisii reduse.
Pe langa implicarea autoritatilor, Londra se califica si datorita constructiilor de prevenire a inundatiilor, eficiente pe Tamisa inca din 1982.
8. New York, SUA
Primarul conservator Michael Bloomberg este un sustinator fervent al politicilor de mediu, dovada fiind si faptul ca momentan ocupa locul de presedinte al initiativei C40. New Yorkul este motiv de gelozie pentru multe orase americane si nu numai cand vine vorba de transportul in comun si reteaua de transport in general.
Metropola americana a obtinut un punctaj bun si din punctul de vedere al suprafetei de spatii verzi puse la dispozitia publicului si a numarului de parcuri pe cap de locuitor.
7. San Francisco, SUA
San Francisco se afla pe primul loc in topul oraselor americane care iau masuri coerente pentru mediul inconjurator si dezvoltare durabila, realizat de acelasi cercetator si autor de lucrari in domeniu. Desi nu au putut fi luate in calcul cladirile verzi din orasul american, din cauza lipsei de date suficiente, trebuie mentionat faptul ca San Francisco are cel mai mare numar de cladiri cu certificate LEED (certificate verzi) pe cap de locuitor din Statele Unite.
In plus, San Francisco a primit scoruri favorabile si datorita tintelor destul de agresive pentru reducerea emisiilor de gaze de sera (scadere de 20% sub nivelul din 1990 pana in 2012 si 80% pana in 2050) si se numara printre primele orase americane dispuse sa investeasca serios in energia solara.
Sursa foto: www.inhabitat.com
6. Paris, Franta
Cunoscut in lumea intreaga drept “Orasul Luminilor”, Parisul se afla pe drumul cel bun din punct de vedere al dezvoltarii durabile si politicilor de mediu. Desi nu este membru in ICLEI, Parisul are un mediu politic implicat in implementarea politicilor de dezvoltare durabila si sustenabilitate.
Parisul este unul din putinele orase la nivel mondial care are un plan CAP, este membru al initiativei C40 si al Consiliului Primarilor pentru Schimbari Climatice. In plus, autoritatile locale pariziene sunt semnatare ale Pactului din Mexico City, care presupune adaptarea politicilor publice la schimbarile climatice mondiale.
Parizienii stau bine si la capitolul transport in comun versus autoturisme personale si au mai multe proiecte promitatoare pentru mediu in desfasurare.
Dintre acestea, notabile sunt plantarea a 100.000 copaci si realizarea unor gradini pe acoperisurile cladirilor ce totalizeaza 20.000 metri patrati de spatiu verde.
5. Vancouver, Canada
Vancouver a obtinut cel mai bun punctaj dintre toate orasele nord-americane cuprinse in studiu si se afla pe listele oraselor verzi inca inainte de venirea noului primar. Acum, sub conducerea primarului Robertson, Vancouver ar putea ajunge cel mai verde oras din lume pana in 2020.Singurul punct pierdut la categoria implicare politica a fost din cauza lipsei de afiliere la initiativa C40.
Ca si San Francisco, Vancouver are o tinta de reducere a emisiilor de gaze de sera cu 80% sub nivelul din 1990, pana in 2050. Diferenta este ca in Vancouver, emisiile de dioxid de carbon pe cap de locuitor sunt mult mai mici decat cele ale orasului american (4,9 tone dioxid carbon fata de 10,1 tone).
In plus, 90% din energia utilizata in Vancouver vine din surse regenerabile, orasul are cel mai mare numar de certificate verzi pentru cladiri din toata America de Nord si 48% din sursele de hrana sunt locale, ceea ce inseamna un grad mai mare de securitate a alimentelor.
4. Stockholm, Suedia
Nici prezenta unor orase scandinave in acest clasament nu este o surpriza. Stockholm-ul a obtinut un punctaj bun la capitolul implicare politica si a fost surclasat doar de Paris din punct de vedere al transportului in comun utilizat pe cap de locuitor.
Capitala Suediei are si un obiectiv impresionant in ceea ce priveste emisiile de gaze cu efect de sera, cu o tinta de eradicare a emisiilor de dioxid de carbon pana in 2050.
Desi autoritatile locale nu se concentreaza foarte tare pe adaptarea la mediu, numarul de parcuri si spatii verzi pe cap de locuitor in Stockholm este destul de mare, respectiv 40% din teritoriu.
3. Barcelona, Spania
Barcelona are un singur minus din punct de vedere al implicarii politice, deoarece nu este membra a Carbon War Room’s Green Capital Global Challenge. In rest, autoritatile locale catalane au implementat un CAP, sunt membre ICLEI, C40, in Consiliul Primarilor pentru Schimbari Climatice si au semnat, la randul lor, Pactul din Mexico City.
Desi beneficiaza de putine surse de energie regenerabila, Barcelona este lider global in materie de energie solara. Astfel, autoritatile catalane au introdus o ordonanta prin care toate cladirile nou construite sau renovate din oras trebuie sa aiba un sistem de incalzire a apei prin panouri solare.
2. Curitiba, Brazilia
Desi nu este unul din cele mai cunoscute orase braziliene la nivel international, Curitiba are dimensiunile necesare pentru a se incadra in top si intruneste o mare parte din criteriile de performanta. Cu cei 1,7 milioane de locuitori ai sai, Curitiba este, adesea, “scos la inaintare” de autoritatile locale cand vine vorba de urbanism sustenabil.
Dupa ce fostul primar Jamie Lerner a introdus primul sistem la nivel mondial de transport rapid cu autobuzul, astazi, circa 70% din traficul zilnic este sustinut de acest sistem.
In plus, Curitiba are cel mai scazut nivel de gaze cu efect de sera pe cap de locuitor, alaturi de Copenhaga: 2,1 tone de dioxid de carbon emise.
Curitiba se afla pe locul doi si la capitolul energiilor regenrabile, cu 82% din electricitatea generata provenind din astfel de surse.
Cu toate ca se numara printre orasele cel mai putin expuse la inundatii, fiind localizat foarte sus fata de nivelul marii, politicile publice si programele implementate in domeniu fac din Curitiba un lider al preventiei.
Sursa foto: www.curitiba-brazil.com
1. Copenhaga, Danemarca
Pozitia de lider in clasament nu este o surpriza pentru cei care stiu ca in Copenhaga, 40% dintre cetateni merg cu bicicleta la munca in fiecare zi. Copenhaga a fost si singurul oras din lista celor inscrise care a primit punctaj maxim la implicarea politica a autoritatilor si a obtinut acelasi punctaj cu orasul brazilian Curitiba la categoria cele mai putine emisii de dioxid de carbon pe cap de locuitor.
In plus, danezii spera sa atinga performanta de a elimina complet emisiile de gaze cu efect de sera pana in 2025.
Desi mai are de lucru la capitolul adaptare a planului urbanistic la eventuale dezastre naturale, Copenhaga ocupa locul doi la numarul de parcuri si spatii verzi pe cap de locuitor.
