Agricultura este unul din cele mai performante sectoare din România, chiar și în ciuda numeroaselor blocaje întâmpinate fie din cauze naturale, fie din rațiuni antropice. Domeniul agricol a reprezentat, în 2019, 4,1% din PIB-ul României, în timp ce numărul angajaților cu contracte de muncă a fost de 250.000, potrivit datelor de la INS.
Florin Constantin, fondatorul firmei de recrutare de specialişti în agrobusiness Agxecutive și consultant în HR estimează că pe fondul deficitului de forță de muncă din acest sector, în următoarele două decenii agricultura din România va fi intens mecanizată și robotizată și nu vom mai vedea atât de mulți oameni pe câmpuri care să culeagă roadele.
„Agricultura a început să devină un domeniu intens mecanizat care merge pe drumul ei. Nu trebuie să fie nici cenușăreasa economiei, dar nici donator de organe. Adică agricultura modernă, pe care România o face și are vocație să o facă în continuare este agricultura profesionistă”- Florin Constantin, fondator Agxecutive.
Fondatorul Agxecutive spune că în ceea ce privește resursele umane din agricultură, România deține două componente. Prima este compusă din muncitorii necalificați pe care specialiștii îi îndreaptă spre o reconversie către domenii mai valoroase, unde să-și poată folosi corespunzător abilitățile, în contextul în care devine tot mai greu să deprindă practicile agriculturii de tip mecanizat.
Citeste si:
„Un tractor nu mai e ce a fost, îți trebuie școală pentru a opera un tractor. Să înțelegi 1.000 de pagini de instrucțiuni este destul de provocator, trebuie să știi și mecanică și agricultură de precizie și sateliți și agronomi”, explică Florin Constantin.
Cealaltă filieră de candidați care intră în câmpul muncii este alcătuită din tineri profesioniști gata să intre în sectoare cu o valoare adăugată mai mare și anume inginerie, vânzări, consultanță, genetică, mecanizare smart.
Aici intervine o altă variabilă, spune Florin Constantin, care este de părere că universitățile de profil nu pregătesc suficient de bine viitori absolvenți, pentru o absorbție cât mai ușoară în câmpul muncii. Multe din universitățile din țară au programe care nu mai sunt de actualitate pentru proaspeții absolvenți, atunci când ies de pe băncile școlii.
Citeste si:
„Din păcate universitățile noastre sunt foarte depășite de ce se întâmplă în câmpul muncii, sunt foarte întârziate vis-a-vis de ce se întâmplă în zona de agricultură. Aici se adaugă și faptul că nu sunt foarte mulți actori care să facă reconversie profesională (...)
Absolvenții care ies din facultățile de profil și vin prima dată în internship sunt luați de la zero în tot ce fac. Noi pornim de la principiul că ei nu știu nimic. Este mare păcat pentru că în primul rând pentru că în universități programele sunt depășite, nu sunt actualizate, iar în al doilea rând nu se fac programe de stagii, în care să se expună într-un mediu specific al unei companii. Ei nu sunt obligați să facă stagii decât într-o cotă ridicol de mică”, explică specialistul.
„Înainte se făceau școli bune, în ziduri proaste, la ora actuală se fac școli proaste, în ziduri bune”
Florin Constantin spune că de multe ori universitățile de profil nu fac suficiente demersuri pentru ca studenții să poată beneficia de mai multă practică pentru ca ulterior să fie integrați mai ușor în câmpul muncii. Acesta trasează o paralelă cu sistemul educațional din Franța, acolo unde internshipul este obligatoriu și aduce plus valoare atât pentru stagiar, cât și pentru compania care îl recrutează pentru că dă naștere unei noi generații de viitori angajați în domeniu.
Citeste si:
„La noi, programa depășită și lipsa de practică fac ca 80% din studenții care termină o universitate de profil agricol din România să ajungă agenți de telefonie mobilă, șoferi, livratori. Este o pierdere.
Sunt mulți candidați care aștaptă să intre în câmpul muncii, dar sunt dezorientați, sunt cu diploma în mână, dar nu știu exact ce vor să facă. Un candidat trebuie să aibă o cale utilă să intre în economie, ori dacă el rămâne pe tușă doi ani și nu știe ce trebuie să facă, el este pierdut. Înainte se făceau școli bune, în ziduri proaste, la ora actuală se fac școli proaste, în ziduri bune”, a mai precizat pentru Wall-Street Florin Constantin.
Citește și: Agricultura românească, ineficientă: predomină fermele de subzistență
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
