OMV Petrom demarează lucrările la noua unitate de producție din cadrul rafinăriei Petrobrazi unde vor fi produși, peste doar câțiva ani, combustibili sustenabili. Printr-o investiție de 750 de milioane de euro, compania petrolieră va scoate 250.000 de tone de SAF (combustibil de aviație durabil) și HVO (diesel care conține ulei vegetal hidrotratat).
Anunțată încă ddin 2023, investiția majoră a OMV Petrom în extinderea capacităților de producție de la Petrobrazi începe să capete contur. Astfel, OMV Petrom va fi primul producător major de combustibili sustenabili din Europa de Sud-Est.
Când va începe producția de combustibil eco la Petrobrazi
Inițial, OMV Petrom voia să demareze producția de hidrogen verde la Petrobrazi din 2025, dar, până la urmă, producția se va concentra pe SAF, un tip de combustibil sustenabil pentru industria aeronautică, respectiv pe HVO, o motorină sustenabilă provenită parțial din biomasă. Gigantul petrolier vrea ca producția anuală să ajungă la 250.000 de tone, începând cu 2028.
Acești combustibili vor folosi, ca parte din materia primă, ulei vegetal pretratat provenit din România. Conform contractului, Expur va furniza o cantitate maximă totală de peste 0,7 milioane de tone de ulei vegetal. „Prin contractul cu Expur asigurăm o parte din materia primă pentru a produce motorină din surse regenerabile,” se arăta într-un comunicat.
Cel puţin 50% din cantitatea contractată de ulei vegetal pretratat în cadrul acestui parteneriat provine din România, asigurând astfel un flux sustenabil de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare, de la producţie până la plasarea produsului pe piaţa locală.
În ce va consta noua instalație
Vor fi construite două instalații care vor costa 190 de milioane de euro din care pana la 50 milioane din fonduri europene, prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR). OMV Petrom și Ministerul Energiei au semnat contractele de finanțare la începutul acestui an.
Restul sumei, adică 560 milioane de euro, se vor îndrepta în instalații de producție pentru combustibil sustenabil pentru aviație (SAF) și pentru uleiul vegetal hidrotratat (HVO), adică motorina eco. Instalația va avea o capacitate de producție de 250 kt/an de SAF și HVO, precum și bio-nafta și bio-GPL, produse utilizate în industria chimică.
Cele doua instalații vor avea o capacitate totală de 55 MW. Cantitatea totală anuală de hidrogen verde care va fi produsă a fost estimată la circa 8 kt. Integrarea hidrogenului verde în procesul de obținere a biocombustibililor, precum combustibilul sustenabil pentru aviație și biodiesel, va determina o reducere cu cel puțin 70% a emisiilor de CO2 prin comparație cu combustibilii convenționali.
„Combustibilii sustenabili sunt esențiali pentru decarbonizarea transporturilor, în special în sectoarele unde electrificarea este dificil de implementat, cum este aviația. În perioada 2022-2030, vom direcționa 35% din bugetul de investiții către proiecte care susțin tranziția energetică, în România și în regiune”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom. Compania vrea să investească circa 1 miliard de euro pentru decarbonarea transportului din România.
Ce sunt SAF și HVO
SAF și HVO sunt carburanți sustenabili produși prin procesarea materiilor prime regenerabile, precum uleiuri vegetale uzate și grăsimi animale. Prin procese avansate de rafinare, utilizând hidrogen verde, aceste materii sunt transformate pentru a avea caracteristici similare cu kerosenul și motorina convenționale.
Utilizarea acestor carburanți permite o reducere semnificativă a emisiilor de CO₂ față de combustibilii fosili tradiționali (spre exemplu cu minimum 65% în cazul SAF și HVO).
Flexibilitatea noii instalații permite ajustarea tipului de materii prime utilizate (ulei uzat, grăsimi animale) și a mixului de produse finite (SAF și HVO, precum și bio-nafta și bio-GPL), în funcție de cerințele pieței și disponibilitatea materiilor prime.
În paralel cu dezvoltarea producției de combustibili sustenabili, OMV Petrom extinde rețeaua de încărcare pentru vehicule electrice, având ca obiectiv peste 5.000 de puncte până în 2030 în România, față de aproximativ 900 existente în prezent.
