2020 se anunta dinamic pentru antreprenorii romani: in practica profesionala de zi cu zi am observat o preocupare tot mai mare a firmelor autohtone pentru crestere si am identificat patru tendinte care se vor contura anul acesta. Acestea sunt consolidarea interna, integrarea pe verticala, crearea de Family Offices si internationalizarea companiilor locale.

I. Consolidarea interna - integrarea pe verticala

Putem defini simplu integrarea pe verticala drept procesul de extindere a activitatii unei companii in interiorul lantului productie-vanzare, prin achizitia unei companii responsabile fie de o etapa urmatoare in acest proces (integrare in amonte), fie de o etapa premergatoare (integrare in aval). Cu titlu de exemplu, o companie al carei obiect de activitate este confectionarea de articole vestimentare achizitioneaza o companie al carei obiect de activitate este producerea materialului textil. Producerea materiei prime este astfel integrata in businessul companiei ca element de noutate si de diversificare a obiectului de activitate.

Care sunt avantajele acestei integrari pe verticala? Experienta profesionala, contextualizata de climatul economic local si regional din ultimii patru ani, ne-a relevat ca avantajele integrarii pe verticala se pot resimti pe mai multe planuri, insa un factor determinant este reducerea costului de productie care duce, implicit, la cresterea profitabilitatii clientului si la consolidarea pozitiei sale pe piata. Ratiunea integrarii pe verticala poate fi explicata si prin teoria economica a intreprinderii, elaborata de economistul Ronald Coase, castigator al premiului Nobel. Practic, teoria lui Coase se fundamenteaza pe ideea ca atunci cand costurile negocierii cu fiecare participant la productie sunt mari, activitatea comerciala se desfasoara mult mai eficient prin intermediul unei companii care reuseste sa internalizeze toate acele costuri.

Am observat faptul ca integrarea in aval a avut consecinte favorabile si asupra calitatii produsului final. S-a intamplat ca in cazul preluarii activitatii comerciale a unui furnizor, clientul sa aiba mult mai mult control asupra calitatii materiei prime. Acest fapt nu doar ca a dus intr-un timp relativ scurt la cresterea profitabilitatii firmei, dar a reprezentat si o modalitate de a imbunatati imaginea publica a firmei. La nivel global, consumatorii finali devin din ce in ce mai constienti de deficientele lanturilor de productie (mai ales in ceea ce priveste impactul companiilor asupra mediului si asupra drepturilor omului). Din aceasta perspectiva, castigarea controlului asupra lantului de productie ar putea creste increderea consumatorilor.

Citeste si:
Un român a dat aproximativ 8.000 de euro pe o vacanță. Ce include...
Un român a dat aproximativ...

Prin integrarile pe verticala experimentate recent, clientii nostri si-au propus sa ajunga in punctul de a-si consolida pozitia fata de competitori, ridicand chiar bariere la intrare (“entry barriers”), si de a dezvolta de o asemenea maniera business-ul astfel incat sa poata deveni competitivi la nivel regional.

In ceea ce priveste top 5 industrii in care acesta integrare pe verticala este posibila, mizez pe urmatoarele sectoare de activitate: energie, industrie farmaceutica, tehnologie, servicii financiare si agricultura.

In sectorul energetic, dezvoltarea accelerata a tehnologiilor de stocare a energiei si de energie regenerabila genereaza oportunitati de integrare pe verticala a distribuitorilor cu producatorii de energie.

Industria farmaceutica traieste niste vremuri interesente, bucurandu-se de perioade de cresteri constante, iar o reteta deja consacrata de dezvoltare pare a fi consolidarea la nivel de distributie si retail pentru intarirea pozitiei, reducerea costurilor si internalizarea marjelor.
Industria IT ne-a obisnuit sa fie extrem de activa in ceea ce priveste tranzactiile, iar startup-urile au in general un domeniu de activitate extrem de nisat, astfel incat initiativele cele mai de succes sunt adesea integrate in jucatori consacrati.

Citeste si:
Şase români de pe vasul ''Diamond Princess'', repatriaţi cu o...
Şase români de pe vasul...

Observam, de asemenea, in sectorul financiar, faptul ca bancile se afla intr-un proces continuu de modernizare si de digitalizare, iar companiile de tip fintech sunt the usual suspects cand vine vorba de integrare pe verticala.

In ceea ce priveste agricultura, pot fi intuite mari oportunitati de crestere a eficientei productiei prin integrarea cu companii de logistica sau de productie a echipamentelor specializate si a produselor chimice.

II. Integrarea pe orizontala

Spre deosebire de integrarea pe verticala care vizeaza o companie cu activitate diferita, integrarea pe orizontala vizeaza companiile din aceeasi industrie, cu activitati similare. Prin achizitionarea unei companii asemanatoare, antreprenorul poate urmari sa isi diversifice gama de produse sau servicii furnizate si, astfel, sa isi largeasca clientela sau sa patrunda pe piete noi. Opinam ca o alta motivatie ar putea fi castigarea unei cote mai mari pe piata si consolidarea pozitiei de jucator marcant in ramura de industrie in care activeaza.

Integrarile pe verticala si orizontala pot fi procese de durata (deseori anevoioase) care implica problematizari dintre cele mai diverse –pornind de la cristalizarea viziunii clientului, identificarea oportunitatilor printr-o scanare adecvata a pietei (target, competitori etc), discutii prealabile cu reprezentantii companiei tinta si actorii de reglementare implicati, satisfacerea necesarului de finantare pentru proiect si pregatirea clientului pentru acest demers, pana la implementarea achizitiei efective si urmarirea indeplinirii tuturor conditiilor pre si post-achizitie.

Citeste si:
Orange Romania: afaceri de 1,1 MLD. euro in 2019
Orange Romania: afaceri de...

Analizand gradul de implicare pe care societatea de avocatura Bulboaca si Asociatii l-a avut in mandate recente, constatam ca cele mai spectaculoase rezultate au aparut in momentul in care clientul a luat decizia de a ne implica activ si total in integralitatea procesului descris mai sus.

Ca parte a procesului de integrare pe orizontala, atat timp cat procesul de M&A este efectuat cu o pregatire prealabila temeinica si cu implicarea unor factori de ajutor esentiali – avocati de business, corporate finance advisori, finantatori etc – achizitia unei companii are sanse reale sa aiba un grad mai ridicat de satisfactie economica decat achizitionarea partiala a procesului de productie (ex.: o fabrica, utilaje, drepturi de proprietate intelectuala), ca element alternativ la procesul de M&A.

III. Dezvoltarea conceptului de Family Office

In Polonia, conceptul de business de familie a renascut odata cu transformarile economice din anul 1989, iar in ultimii ani mai multe afaceri locale s-au dezvoltat regional si au crescut prin investitii in domenii de activitate tot mai diverse. Pe un model similar, remarcam si in Romania aparitia unor “Family Offices”, adica, entitati de business organizate in jurul unei familii care doreste sa isi extinda orizontul investitional. Beneficiind de resurse financiare ca urmare a unor exit-uri de succes, tot mai multi antreprenori locali decid sa isi diversifice investitiile si aloca resurse pentru proiecte noi, in domenii complementare celor in care au realizat primele succese in afaceri.

Crearea unui Family Office stimuleaza, in primul rand, administrarea corecta a investitiilor, si creeaza, de asemenea, oportunitatea diversificarii investitionale. Chiar daca Romania nu are inca numeroase afaceri de familie vizibile la nivel mondial, in ultimii ani se discuta tot mai mult despre acest concept, iar in urmatoarea perioada ma astept sa creasca numarul antreprenorilor romani care isi creeaza un Family Office chiar si pentru a tine pasul cu schimbarile intr-un mediu disruptiv, unde inovatia este cheia.

IV. Internationalizarea

Anul 2019 ne-a aratat un interes in crestere din partea antreprenorilor romani sa se internationalizeze si ma astept ca in 2020 aceasta tendinta sa se accentueze. Fie ca vorbim despre antreprenorii care si-au fondat companiile in urma cu 15-20 de ani sau despre start-up-urile din tehnologie create de noul val de antreprenori, extinderea peste hotare incepe sa faca parte din strategia de dezvoltare si de scalare a afacerilor proprii.

Contextul este pozitiv: in primul rand, avem numeroase fonduri de private equity interesate de afaceri de familie si de business-uri create in ultimii 15-20 de ani si care acum vor sa se internationalizeze. Un exemplu elocvent este proiectul de M&A prin care fondul de investitii Blackstone a preluat un pachet minoritar din Superbet. Ce inseamna, spre exemplu, investitia unui private equity de calibrul Blackstone in dezvoltarea unei companii de talia Superbet? Investitia reprezinta, in primul rand, un parteneriat strategic. Infuzia de capital din partea fondului american dublata de o experienta bogata face din Blackstone un partener capabil sa sustina grupul Superbet sa-si mentina pozitia de lider pe piata din Romania, sa continue sa-si majoreze cota de piata si mai ales sa-si valorifice oportunitatile de extindere a business-ului atat in Europa Centrala si de Est, cat si la nivel global.

In al doilea rand, start-up-urile romanesti de tehnologie au la dispozitie tot mai multe fonduri de investitii de venture capital, investitori de tip business angel, acceleratoare de business si platforme locale si internationale care le pot facilita procesul de internationalizare. Un exemplu este Medicai, start-up-ul de tehnologie care a primit o investitie de 500.000 de euro intr-o runda de finantare din partea fondului de investitii D Moonshots si ROCA X, fond de investitii in tehnologie dedicat ideilor disruptive.

Catalin Petrea este Avocat Partener in cadrul societatii de avocatura Bulboaca & Asociatii si membru al echipei de servicii financiar-bancare din cadrul firmei.


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Citește și
Business-ul cu vehicule comerciale al Cefin Trucks a depășit 60 mil. euro
Setari Cookie-uri