Anul marilor santiere in infrastructura
Dragos Pislaru, Manager General, GEA Strategy & Consulting
Anul marilor santiere
In anul ce vine, Romania va reusi in sfarsit sa deschida majoritatea proiectelor majore de infrastructura pe care le avea restante. Cu un premier ex-comisar UE, un guvern aliniat si un ministru al Fondurilor Europene specializat la DG Regio, se va vedea ca birocratia poate functiona daca o coordonezi cu cap si fara coruptie. Vorbim de transport, mediu si energie, de deblocarea proiectelor de pe programul regional, dar si de finalizarea ELI (Extreme Laser Infrastructure) de la Magurele.
Anul hub-urilor de antreprenoriat
Anul urmator va marca expansiunea fara precedent a hub-urilor, maker-space-urilor, a incubatoarelor si acceleratoarelor si a altor centre de afaceri. Marile municipii au dat deja tonul in ultimii ani (Bucuresti, Cluj, Timisoara, Brasov etc.), iar o serie de alte orase vor urma pe lista. Aceasta hub-izare va determina si primele aliante si colaborari ce vor duce la germenii unui tesut antreprenorial local. Minuni nu vom avea deja la anul, dar un aer proaspat antreprenorial si creativ va fi simtit in orasele ce isi vor propune dezvoltarea inteligenta.
Anul regandirii si consolidarii bancare
Din cele peste 30 de banci comerciale din tara, vor ramane doar jumatate active si relevante cu adevarat. Sectorul bancar se va reorienta spre piata si va cauta sa isi regandeasca produsele, mai ales pentru micii intreprinzatori. Bancile vor initia programe de educatie financiara si se vor apropia de clienti pentru a le intelege mai bine nevoile.
Vom vedea o implicare mai mare din partea societatii civile
Eugen Voicu, actionar fondator Certinvest
• O schimbare la nivelul mentalitatii liderilor, in sensul in care vor fi mai atenti la ceea ce se intampla in jur si vor avea reactii corespunzatoare mai rapide. Sper ca acest lucru sa devina o practica consecventa, iar ritmul de adoptare a acesteia sa fie unul suficient de rapid.
• Vom vedea o implicare mai mare din partea societatii civile, pe fondul unei generatii tinere mai vocale, cu acces la noile mijloace de comunicare capabile sa propage mesaje rapid in randul unei mase mult mai largi de oameni. Asteptarile lor se vor face mult mai auzite, iar clasa politica va trebui sa tina cont de ele.
• Vom constata o crestere a deficitului sistemului public de pensii, pe fondul trecerii la sistemul nou bazat pe administrarea privata a unei parti mai mari din contributiile sociale, prin intermediul pensiilor private obligatorii, care creeaza astfel notiunea de cont personal individual al fiecarui participant. Deficitul in cauza este, totusi sanatos, prin prisma faptului ca asigura sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung, in ciuda scaderii numarului de contribuabili si genereaza doua surse de venituri la pensionare: una de la stat, in continuare, iar cealalta din sistemul privat. In plus, atrage atentia asupra necesitatii economisirii individuale pentru perioada pensionarii.
• Ma astept ca si anul viitor sa se pastreze un nivel scazut al dobanzilor iar, in acest context, cred ca din ce in ce mai multi romani isi vor asuma riscuri mai mari, in cautarea unor alternative de economisire mai eficiente, care sa le genereze randamente mai bune pentru banii pusi deoparte.
Codul fiscal va fi un balon de oxigen pentru business
Gabriel Sincu, executive director tax advisory services la EY Romania
• Codul fiscal, asa cum a fost publicat si modificat prin ultima OUG nu va mai suferi modificari majore, reprezentand un balon de oxigen atat pentru multinationale, cat si pentru business-urile antreprenoriale, care vor incheia anul 2016 cu rezultate frumoase.
• Va continua “asaltul” dezlantuit de administratia fiscala avand ca rezultat, pe de o parte, imbunatatirea constanta a incasarilor bugetare, dar si cresterea alarmanta a numarului de abuzuri si de cazuri care vor bloca instantele fiscale.
• La nivel international, masurile BEPS* si FATCA** vor conduce la o regandire din temelii a structurilor fiscale existente, ceea ce va duce la o efervescenta nemaiintalnita in tarile cu regimuri fiscale avantajoase si un numar din ce in ce mai mare de masuri de amnistie fiscala din partea celorlalte tari, in speranta “atragerii acasa” a capitalurilor exportate.
* BEPS – Base Erosion Profits Shifting: recomandari OECD privind limitarea erodarii bazei impozabile si a transferului profiturilor in paradisurile fiscale
** FATCA – Foreign Account Tax Compliance Act: reglementarile SUA de raportare a sumelor din conturi detinute de rezidenti americani in strainatate.
Marea problema a digitalizarii este ca se raspandeste in zonele cele mai neasteptate.
Serban Zirnovan, enterprise solutions group director in cadrul Dell Europa Centrala si de Est
• Modificari in modul in care comunicam
Conform unor studii recente, doar 14% din oameni au incredere in mesajele de publicitate uzuale, dar 78% dintre noi au incredere in alti colaboratori, colegi, sau chiar oameni necunoscuti pentru recomandari bazate pe experientele proprii.
Mai degraba ne-am obisnuit sa avem incredere in comentariile si impresiile altor persoane in ceea ce priveste un anumit produs sau tehnologie. Aceasta insa creaza o noua tendinta - vocile angajatilor au mai multa putere decat cele ale directorilor sau managerilor de brand dedicat. Increderea, autenticitatea si transparenta sunt esentiale in modul in care ne vom desfasura activitatea intr-un an extrem de dinamic precum 2016.
• Digitalizare, Analiza Predictiva & BigData
Clientii nostri doresc sa fie inspirati si doresc sa inteleaga modul in care pot prospera. Tehnologia propriu-zisa a devenit mai putin relevanta (datorita standardizarii) si se concentreaza pe ceea ce determina de fapt oamenii sa cumpere produse si servicii. Marje de profit mai mari si loialitatea vor fi din nou in centrul atentiei, castigatori fiind cei care pot forma legaturi semnificative si personale cu cumparatorii.
Proliferarea de dispozitive si de moduri de interfatare atat om-masina, dar din ce in ce mai mult masina – masina, aduce in discutie un trend vechi deja, legat de digitizare. Noi responsabilitati sunt create in echipele IT. Cu toate acestea, marea problema a digitalizarii este ca nu va incetini si se raspandeste in zonele cele mai neasteptate.
Companiile care nu au “prins” ce poate face acest trend pentru afacerea lor si ceea ce aduce nou mediului lor competitiv, se afla intr-o situatie foarte delicata in anul urmator. Digitalizarea, de la solutii mobile pana la confidentialitate si securitate, este o sursa de diferentiere competitiva a companiilor.
Este important de mentionat ca business-ul de date nu este important doar pentru firme, dar, intr-o egala masura, pentru persoanele fizice, transformandu-ne in “antreprenori de date”.
Intrebarea va ramane deschisa pentru 2016 - cine este responsabil de transformarea digitala de afaceri?
• Inovare integrata
Generalul Eric Shinseki, fostul sef de stat major in armata americana, a spus: "Daca nu va place schimbarea, o sa va placa si mai putin sa deveniti irelevanti„. Este o tendinta comuna pentru toate industriile de a asista la schimbarea comportamentelor de consum, puternic influentat de intrarile noi pe piata, cu tehnologie care sa va puna in valoare abilitatile, mai degraba decat de modele vechi sau procese favorizate de companiile traditionale.
In sectorul IT, lucrurile nu ar fi putut fi altfel. Intreprinderile si consumatorii au deopotriva cerinte mai sofisticate care sa conduca la o combinatie de cereri vitale (virale?) in cazul in care valoarea pentru bani, client service, fiabilitate, calitate si usurinta de a face afaceri joaca un rol la fel de important. Prin urmare, furnizorii si partenerii, trebuie sa eficientizeze operatiunile in scopul de a oferi in cele din urma solutia finala. O solutie care incepe si se termina cu clientul printr-un proces continuu in care toate elementele dintr-o solutie nu sunt privite independent, sau ca marfuri, sau lasate pe planul secund, ci mai degraba ca o parte indispensabila a unei intregi infrastructuri IT. Pe scurt, de la un cap la altul.
Pentru un client, partea din introducere de date (front end) si partea de prelucrare de date (back end) a infrastructurii IT nu sunt separabile - un element independent nu este raspunsul. Aceasta este ceea ce asteapta clientii nostri si este ceea ce ar trebui sa faca furnizorii si partenerii care pretind a oferi solutii de la un capat la altul.
Automobilele electrice vor deveni un element vizibil al peisajului urban din Bucuresti
Harald Dietter, partener Ensight Management Consulting
• E-Mobilitatea va lua avant in 2016
Titlurile recente publicate in presa conduc la concluzia ca Romania a reusit sa apara pe harta e-mobilitatii in Europa:
- "Vanzarile de masini electrice si hibride noi in Romania au atins volumul de 411 unitati in zece luni, fapt care reprezinta o crestere de 125,8 %, fata de aceeasi perioada din 2014, arata statisticile prezentate de Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Autovehicole (APIA), conform Agerpres."
- "Compania americana Tesla Motors va construi statii de incarcare a bateriilor pentru masini electrice in Romania, incepand de anul viitor."
- In 2016, Romania va dispune de trei astfel de statii la Bucuresti, Galati si Craiova. Aceste locatii vor furniza energie electrica fara costuri proprietarilor de modele de autovehicole Tesla."
- "Actualmente exista doar sase masini Tesla Model S in Romania. Tesla Motors pregateste un nou model intermediar care va fi lansat in acest an."
- "Preturile bateriilor, responsabile in mare masura pentru costurile initiale mari ale vehiculelor electrice, vor scadea semnificativ in urmatorii cativa ani, reducand, ca atare, costurile initiale."
- "Guvernul stimuleaza achizitia de e-vehicule prin subventionarea a pana la 25% din pretul unei masini electrice noi (maxim 5.000 de euro)."
Conform unui studiu efectuat in 2012, cand Romania era pe punctul de a intra pe scena e-mobilitatii, 2016 va fi anul cand e-mobilitatea va atinge un stadiu vizibil de maturitate in Romania.
- In 2012, Romania abia a intrat pe scena e-mobilitatii central si est-europene, si impreuna cu Ungaria, Slovenia si Slovacia a format grupul Urmaritorilor, Austria fiind liderul in termeni de maturitate a pietei.
- In 2015, Romania a prins avant si numarul de e-vehicule noi pe strazile romanesti a crescut cu 125% in comparatie cu 2014.
- In anul 2016, e-mobilitatea va deveni un element vizibil al peisajului urban din Bucuresti.
• Digitalizarea va juca un rol firesc in vietile noastre
Digitalizarea va deveni o tendinta importanta in 2016.
- 2015 a insemnat nu doar anul lansarii ceasului inteligent de catre Apple, ci si anul lansarii ceasului Vector, un produs romanesc foarte apreciat din segmentul wearable-urilor inteligente.
- Citirea mesajelor pe ceasurile noastre si controlarea temperaturii din case prin folosirea telefoanelor noastre inteligente vor continua sa devina elemente tot mai firesti ale vietilor noastre. Ceasurile sport fara capabilitatea de a masura ritmul inimii, distanta parcursa sau numarul de pasi efectuati vor deveni in 2016 deja o raritate.
- Unde vom stoca toate aceste date? In cloud! In 2016, informatiile vor deveni accesibile pe toate dispozitivele noastre, ca intr-o magie, cu ajutorul cloud-ului.
- In cadrul Baneasa Mall, un sistem video de recunoastere texte scaneaza placutele de inmatriculare ale masinilor care intra in garajul subteran si trimite datele culese la o unitate centrala. La parasirea parcarii, sistemul va recunoaste masina si va verifica daca a fost platita taxa de parcare, dupa care va ridica automat bariera. Este deja o realitate a anului 2015, care va fi si mai des intalnita in 2016.
- Uber a intrat recent in Romania! Conform companiei, acest fapt s-a petrecut datorita unui numar mare de romani care au cerut firmei sa intre pe piata locala. In curand, vom vedea servicii similare devenind realitate in Romania.
- Tichetele Digital Meal sunt deja disponibile in Romania, achizitia de bunuri de la comercianti ar putea fi usor imbogatita cu profilul social al detinatorului de card, si astfel tiparele de cumparaturi ar putea fi legate de segmente sociale si, mai important, achizitiile viitoare ar putea deveni predictibile. Ca sa devina realitate in 2016!
• Cresteri continue pentru piata IT&C
In 2016, sectorul IT&C din Romania va continua sa fie cel mai mare contributor la cresterea economica a tarii.
- In 2014, piata IT&C a contribuit in total cu 6% la PIB-ul national si cu 7,4% in trimestrul doi al anului 2015
- Investitiile straine au impulsionat dezvoltarea pietei in 2015
- Conform Romanian Insider, sectorul IT&C contribuie la economia nationala mai mult decat sectoarele constructii si servicii financiare luate impreuna
- Scutirea de impozit pe venit pentru angajatii IT si finantarea publica a parcurilor IT, au darul de a stimula si mai mult industria
- Companiile IT nu se bazeaza pe infrastructura rutiera sau de cale ferata, ci pe infrastructura Internet, care se numara printre cele mai rapide din lume
- Tendintele legate de digitalizare necesita dezvoltari pe scara larga, companii software precum SAP, Microsoft, Oracle si multe altele se concentreaza actualmente pe recodificarea platformelor lor software. Aici, Romania este un contributor important in termeni de furnizori, datorita centrelor software near-shore si facilitatilor de dezvoltare R&D operationale in tara.
- SAP, Intel, Microsoft, ca sa dam doar cateva nume, dispun deja de centre de dezvoltare operationale in Romania.
- Anul 2016, va aduce cresteri si mai mari datorita tendintelor globale legate de IT precum digitalizarea, big data, Internet of Things etc.
In agribusiness urmeaza consolidari
Stefan Bucataru, director general Agribusiness, Agricover
• Preturi mai mari la energie, instabilitate politica si sociala, inclusiv intensificarea confictelor de natura militara, cheltuieli de consum mai ridicate, o piata a muncii in revenire si o moneda europeana mai slaba sunt factori care vor conduce la o revenire economica in sens larg.
• In agribusiness, este de asteptat intensificarea procesului de consolidare, jucatorii mari achizitionand active de la cei care au fost afectati de dificultatile anului 2015.
• In acest context, Romania va inregistra o crestere economica de peste 4%.
Vor aparea tot mai multi furnizori de servicii de transfer de bani
Daniela Budurea, country director Romania si Bulgaria in cadrul Western Union
• Transferurile transfrontaliere de bani la nivel global vor continua sa creasca moderat, cu un ritm de crestere de o cifra. Situatia transferurilor de bani va fi similara si in cazul Romaniei: crestere moderata, de o singura cifra. Ceea ce vedem noi, la Western Union, este ca romanii din strainatate continua sa trimita bani in tara, familiilor si celor dragi, chiar daca o fac mai rar pe fondul problemelor economice din tarile de adoptie.
• Fenomenul migratiei romanesti va fi similar cu cel din ultimii doi ani, chiar in usoara descrestere. Principalele destinatii ale migratiei romanesti vor fi tot mai mult Germania, Marea Britanie si Tarile Nordice. Se schimba profilul migrantului roman: tot mai tineri si tot mai multi din segmentul educat, multi vizand posturi de specialisti, bine platite in tarile cu industrii mature si solide.
• Ce vom vedea in piata transferurilor de bani:
- dezvoltare accelerata a serviciilor pe canale electronice – prin solutii adaptate pentru online, mobil sau chiar platforme sociale
- aparitia jucatorilor de nisa – furnizori de servicii de telefonie mobila sau furnizori de servicii de plati care isi diversifica oferta prin servicii de transferuri de bani. Acestia vor tinti, cu predilectie anumite coridoare – cum ar fi UK-Romania, Germania-Romania etc.
- vom asista la inasprirea normelor Anti-Money Laundering prin alinierea legislatiilor din tarile UE.
Concentrare pe experienta consumatorului
Bogdan Popa, CFO Raiffeisen Bank
• Consolidare
• Digitalizare
• Customer experience / Convenience
Scadere a indicelui de inovatie
Constantin Magdalina, strategic development market enablement in cadrul EY Romania
• Potrivit documentului ”Innovation Union Scoreboard 2015”, elaborat de Comisia Europeana, Romania este in categoria tarilor cu un coeficient modest de inovatie. In comparatie cu 2013, in 2014, Romania a inregistrat o scadere de la 46%, la 37% a performantei indicelui de inovatie. Pe fondul scaderii ponderii bugetului de cercetare si dezvoltare (C&D) din PIB, de la 0,5% la 0,4%, estimez ca aceasta tendinta negativa sa continue.
• Exportul de servicii bazate pe cunoastere din Romania performeaza la acelasi nivel cu media UE, potrivit raportului ”Innovation Union Scoreboard 2015”. Datorita cresterii serviciilor de outsourcing si a migrarii in cloud, ma astept la o crestere a sectorului de servicii IT in Romania cu 7-8%.
• Conform unui studiu realizat de Gartner, in viitorul apropiat, peste 80% din mediul de afaceri va fi digitalizat, ceea ce inseamna mobilitate, Big Data si Internet of Things. Inovatiile si transformarile tehnologice continue din sectorul IT ofera utilizatorilor – prin dispozitive si aplicatii de ultima generatie – solutii de mobilitate si de business intelligence (BI). Exista deja brand-uri romanesti, precum Utok, E-boda, Allview, Vector Watch, care se dezvolta pe aceasta tendinta si estimez ca numarul acestora va creste.
Nanotehnologia va fi utilizata tot mai mult
Mihaela Leventer, medic primar dermatolog, fondator al centrului Dr.Leventer
• Medicina viitorului nu se va opri la cunostintele actuale ci, inevitabil, va tine pasul cu progresul tehnologic. Inovatia nu va intarzia sa apara, atat in descifrarea cauzelor diverselor afectiuni, in diferentierea suferintelor dupa criterii noi (de exemplu, dupa descifrarea ADN-ului etc.), dar si in descoperirea unor tratamente noi.
• Nanotehnologia a invadat cercetarea ultimului an. O folosim ca sa trimitem celulelor bolnave molecule terapeutice tintite, o folosim ca sa influentam fizic comportamentul unei parti de tesut, cel invadat de tumoare, de exemplu, dar o vom folosi si in investigatii si in diagnostic.
• In ce priveste terapia viitorului, ea nu va mai fi adresata tipului de boala ci individului aflat in suferinta, cu toate particularitatile lui genetice, fiziologice si comportamentale. Am incredere ca medicina viitorului va scoate din discutie cateva boli care acum fac ravagii si va deveni mai creativa in gasirea de solutii noi.
Medicina viitorului se va orienta spre preventie si cultura omului sanatos. Ramane de vazut cu ce costuri si cum o vom face sa fie accesibila celor aflati in nevoie.
Licee care sa devina centre pentru dezvoltarea fermelor mici si mijlocii
Crenguta Barbosu, senior programme manager agricultura & dezvoltare economica in cadrul World Vision
• O agricultura si doua Romanii. Romania fermelor de mari dimensiuni, modernizate prin investitii de milioane de Euro, integrate orizontal si vertical, si o alta Romanie a parloagelor, a muncii cu ziua, a glodului. Nu e de mirare ca tinerii nu vor sa ramana la tara. Lipsa de profesionalism in meseriile agricole face ca statutul de agricultor sau fermier sa fie considerat inferior si de aceea indezirabil pentru tineri.
• Somajul si gradul de ocupare in randul tinerilor este in stransa interdependenta cu abilitatile si competentele dobandite in cadrul scolii. Lipsa orientarii spre partea concreta si pragmatica a invatarii duce la doua situatii: angajatorii nu au resurse umane calificate si tinerii nu isi gasesc de lucru.
• Pe langa asta, numarul liceelor cu profil agricol s-a injumatatit dupa anul 2001, iar la nivel national doar 0,8% din totalul absolventilor de liceu terminasera un liceu agricol.
• Consecinta: doar 2,5% din fermieri / managerii de exploatari agricole din Romania au o pregatire agricola fata de media UE de 30%. Poate si de asta agricultura produce 14 miliarde de Euro fata de 30-35 miliarde Euro in Franta sau Germania pe suprafete proportionale.
• Exista deci un potential nevalorificat si exista si sustinerea financiara. Politica agricola comuna a alocat Romaniei 17,5 miliarde Euro pentru perioada 2014-2020. Ne mai trebuie niste generatii care sa aiba interes si dragoste pentru rural, pentru hrana sanatoasa produsa local, inlaturand prejudecata ca bunastarea se obtine numai la oras sau in strainatate.
• Acesta e visul World Vision si al consortiului din care facem parte alaturi de Fundatia Romano – Americana si 8 licee agricole. Vrem sa sprijinim liceele sa devina HUB-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici si mijlocii care sa puna accentul pe formarea viitorilor fermieri si intreprinzatori din agricultura.
Fuziuni intre agentiile locale de publicitate
Serban Alexandrescu, partener Headvertising
• Se da drumul la fuziuni intre agentiile locale de publicitate care nu mai au masa critica. Ego-urile incep sa se incline in favoarea logicii economice.
• “The Rise of the Tied-Lancer” – generalizarea “frontului dublu”. Mai pe romaneste, majoritatea angajatilor agentiilor vor face si freelance work, dupa orele de program si majoritatea free lancer-ilor vor incerca sa aiba totusi si un salariu stabil undeva.
• Incepe, in sfarsit, “Nice Digital”-ul. Adica, campanii “expresive”, cu adevarat integrate, corespunzator bugetate, cu reach serios.
• Pentru ca publicul e acum suficient de “educat digital”, exista nevoia (constientizata acum si de clienti, si de agentii), exista si satisteala, plafonarea si plictisul. Stim ce prinde, stim ce nu prinde. Avem platforme digitale stabile (nu, Facebook-ul nu va muri in 2016), si consumul de “film online” creste galopant.
• Si, foarte important, pentru ca va exista si un (modest, dar va exista) “upsurge” economic. Pentru ca “nice digital”-ul cere bani mai multi; si ei nu puteau aparea cata vreme advertiserilor nu le venea putin sange in obraji.
Vom cumpara tot mai mult prin intermediul retelelor de socializare
Elena Badea, asociate director head of branding, marketing & communication, EY Romania
• De la e-commerce la s-commerce: Twitter, Pinterest, Facebook au pus deja butonul Buy pe platformele lor si cel mai probabil Instagram va face acelasi lucru. Astfel, va creste impactul social-commerce, deoarece va deveni si mai usor sa cumperi direct din retelele de socializare.
• Utilizatorii din Romania au in acest moment, in medie, 4-5 aplicatii instalate pe dispozitivul mobil, fie acesta smartphone sau tableta. O tendinta importanta este cea legata de indexarea aplicatiilor mobile, care va face ca ceea ce este continut nativ in aplicatiile indexate sa apara in rezultatele de cautare pe Google.
• Continutul video este in continuare pe o tendinta de crestere pe toate platformele de social media. In Romania, 37% dintre utilizatorii de dispozitive mobile vizioneaza 1-5 continuturi video/saptamana, 21% peste 15 continuturi video/saptamana, 19% vizioneaza intre 6 si 10 continuturi video, in timp ce doar 14% dintre respondenti nu vizioneaza niciun continut video pe saptamana.
Relatia brandurilor comerciale cu cele culturale tinde spre maturitate
Tiberiu Mercurian, consultant Konzept
• Revolutia Culturala la orase sau impactul alegerilor locale la romani.
Tinand cont de faptul ca activitatile culturale sunt in mare masura locale, iar ponderea bugetelor provenite de la autoritatile locale este inca majoritara in economia evenimentelor culturale de tot felul, orice schimbare in administratia locala are un impact direct in cultura. Din aceasta cauza, eu cred ca alegerile locale din 2016 vor influenta viata culturala romaneasca. Trag nadejde ca nu ne-am batut gura de pomana noi toti cei care mizam pe cultura ca motor al dezvoltarii locale, iar cei ce vor veni in 2016 vor aloca bugete mai mari culturii.
Pentru o comunitate locala: cultura = turisti = resurse = bunastare = standard de viata ridicat = fericire = love. Pe scurt, Cultura=Love
• 6 din 49 sau marea extragere a candidatelor la titlul de Capitala Culturala Europeana va avea loc in decembrie 2015. Regina balului se alege in 2016.
Avem o lista de 14 orase care si-au depus candidatura la titlul de capitala culturala europeana. Acestea sunt: Alba Iulia, Arad, Bacau, Baia Mare, Brasov, Braila, Bucuresti, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Sfantu Gheorghe, Suceava, Timisoara si Targu-Mures. La sfarsitul lui 2015, vom afla lista scurta, iar la finele lui 2016, se va desemna orasul castigator. Fiecare oras se va stradui sa arate ca merita sa fie destinatia turistica nr. 1 din Romania anului 2021. Trag nadejde ca cei care raman in cursa dupa decembrie 2015 se vor stradui sa ne dovedeasca ca merita sa fie cel ales. Iar asta va lasa ceva in urma in viata culturala a lui 2016.
• Brand + cultura = LOVE
Relatia brandurilor comerciale cu cele culturale evolueaza si tinde spre maturitate. Am vazut in 2015 branduri care au inteles sa se implice in cultura intregind experienta publicului de evenimente prin experiente de brand. Avem deja atat de multe exemple pozitive, incat cred ca in 2016, managerii brandurilor comerciale vor fi mai usor de convins sa aloce resurse catre cultura. Publicul evenimentelor creste atat cantitativ, cat si calitativ, iar daca vrei sa ii ai de partea ta ca si brand trebuie sa fii prezent in viata lor. Si cum, TIFF, FITS, Undercloud, Mozaic, B-fit, Spotlight, Garana sau Anonimul sunt parte din viata publicului cel mai vanat de branduri, ele vor fi acolo in 2016. In acest mod, toata lumea va castiga: organizatorii de evenimente, brandurile comerciale si, nu in ultimul rand, publicul - deci o relatie win-win-win. Unica.
O noua strategie comerciala, care pune in prim plan suporterii. Va genera venituri de 1 mil. euro
Andrei Vochin, communication & technical adviser Federatia Romana de Fotbal
• Cresterea performantei fotbalului romanesc
- Vom trece de grupe la Euro 2016
- Echipa Nationala de fete se va califica in premiera la Turneul European
- Vom termina neinvinsi meciurile din preliminariile Campionatului Mondial, din toamna 2016
- Doua noi Centre de Excelenta “Tricolorii11” vor fi inaugurate anul viitor.
• Evolutia numarului de practicanti ai fotbalului la nivel de baza (grassroots)
Crestere de aproximativ 0,25 % a numarului de practicanti ai fotbalului, respectiv pana la 0,75%, in 2016 ca urmare a politicilor aplicate in acest an. Media europeana este de 2,7%.
- Lansarea programului Impreuna suntem fotbal – un demers la nivel national
- Contributii la sustinerea bazei materiale: de la mingi, la echipament, porti etc.
- Competitii la nivel de scoala, gimnaziu, liceu si studenti, atat pentru fete cat si pentru baieti - coordonate si monitorizate
- Sprijin pentru dezvoltarea cluburilor la nivel de management si pentru generare de proiecte.
• O noua strategie comerciala, care pune in prim plan suporterii. Generarea de venituri de aproximativ 1.000.000 Euro.
Un an dificil pentru finantarea organizatiilor societatii civile
Roxana Vitan, presedinte The Romanian-American Foundation
• Societatea civila, in sensul ei larg, va avea un mai mare interes si implicare in a monitoriza si sanctiona ceea ce ne afecteaza pe toti, “cetate si cetateni” deopotriva: administratie locala si centrala, alegeri sau bunuri publice (concentrare pe sanatate, educatie, infrastructura)
• Exista premise si germeni pentru cultivarea unui dialog cu valoare adaugata care s-ar putea concretiza in politici publice care sa reflecte o participare mai larga. Teme pe care le-am putea auzi: educatie, dezvoltare rurala, servicii sociale, antreprenoriat.
• “30 +/-, din mediu urban, profesionist” – devine deja o categorie cu o voce si prezenta vizibila in ceea ce inseamna “trusa cu unelte” a societatii civile: participare, implicare, voluntariat, filantropie.
Din perspectiva finantarii organizatiilor societatii civile, 2016 nu va fi un an simplu. Drept care nu pot decat sa sper ca toti cei care sprijina organizatiile societatii civile in varii feluri (si care sunt din ce in ce mai multi) vor fi intelepti, inspirati, atenti, generosi si consecventi.
Constientizare mai puternica a fortei solidaritatii umane
Madalina Mihalache, sef al Biroului de Informare al Parlamentului European in Romania
• Cred ca primul lucru pe care-l vad posibil si probabil pentru anul 2016 este o constientizare mai puternica a fortei solidaritatii umane. Am vazut acest lucru manifestandu-se dupa tragedia de la Clubul Colectiv din Bucuresti si dupa oribilele atentate teroriste de la Paris, din 13 noiembrie. Aceasta este o baza care ma face sa ma simt in continuare intru totul optimista in legatura cu viitorul Uniunii Europene si cu viitorul Europei, in general. Cred ca cetatenii europeni nu se vor da batuti in fata acestor mari provocari cu care se confrunta in acest moment. Cred ca vor sti in continuare sa-si apere dreptul la o viata libera, democratica, prospera si in continuare solidara in UE.
• In calitate de reprezentant al Biroului Parlamentului European, cred ca nu trebuie sa uitam ca Parlamentul European nu este doar o institutie in care se aduna niste oameni si voteaza legislatia europeana, ci este, in primul rand, un loc in care idei diverse, pluraliste ale reprezentantilor alesi ai cetatenilor europeni isi croiesc calea si definesc politicile noastre pe termen lung. Cu aceasta pledoarie pentru optimism, derivat din forta solidaritatii umane si rezistenta ideilor umaniste ale europenilor as vrea sa nu uitam ca UE suntem si noi si din aceasta calitate deriva si beneficiile si responsabilitatile noastre, ale tuturor.
More media, less journalism. Noi proiecte in radio
Ioana Avadani, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent
• More media, less journalism
Asistam la doua fenomene opuse pe piata media internationala: concentrarea proprietatii de media, in trusturi mari, care au in focar centre de profit (adesea nelegate de media), in paralel cu o atomizare a proprietatii, prin aparitia unor noi platforme media, in special in domeniul online. Unele din aceste initiative (adesea personale sau de grup mic) rasar din frustrarea profesionistilor fata de mediile "traditionale", care nu au gasit (inca?) solutii la erodarea modelului de business. Altele sunt doar materializarea "democratizarii instrumentelor jurnalismului", fara a presupune si asumarea raspunderilor jurnalistului.
• Know as you go
Creste ponderea platformelor mobile. Va conta din ce in ce mai mult - atat pentru public, cat si pentru publicitari - oferta media pentru "ecranele mici" (telefoane mobile, tablete) in detrimentul platformelor traditionale, ba chiar si a calculatoarelor. Este o reflexie a schimbarilor obisnuintelor de consum mediatic al publicului. Ridica probleme producatorilor de continut, care trebuie sa-si adapteze tehnologic ofertele, dar si pentru publicitari.
• Video killed the radio show - or did it?
Isi revine radioul? In ultimul timp, au aparut initiative de lansare a unor proiecte de radio, un mediu considerat "consumat" si "omorat" de stralucirea televiziunii. Recentele initiative dovedesc apetenta producatorilor pentru resuscitarea acestui mediu, in pofida cifrelor care arata ca bugetele de publicitate pentru radio sunt marginale. Ramane de vazut daca aceste proiecte vor avea capacitatea de a genera jurnalism "hard core", daca vor fi mai mult decat tonomate, mai mult decat versiuni radio ale platformelor de bloguri, cu muzica on top.
"Batrana doamna" a adus desteptarea in Romania, iar efectele vor continua
Vintila Mihailescu, profesor, sociolog, antropolog si autor
Vizita "Batranei doamne" a scos la iveala cohorte de diavoli publici, dar si foarte multi ingeri anonimi. "Batrana doamna" a sunat desteptarea in Romania si efectele acestei desteptari se vor vedea si anul viitor, nu s-au incheiat.
Ecoturismul si pescaturismul vor fi din ce in ce mai populare
Ivan Patzaichin, antreprenor social
Operatorii de turism vor incepe sa includa in ofertele lor curente si servicii de ecoturism si pescaturism. Mai precis, ecoturismul si pescaturismul nu vor fi disponibile exclusiv celor care cauta in mod special astfel de activitati, la agentii de turism de nisa, ci vor fi din ce in ce mai populare, si turistilor nespecializati.
Oamenii isi vor asuma valori morale si profesionale
Veronica Sandor, psihanalist Romania pe Divan
• Sanatatea noastra depinde de mai multe tipuri de sanatate: fizica, materiala, morala si afectiva. Am asistat la predictii imbucuratoare privind primele doua. Prima concluzie ar fi ca se construieste mult si progresul este vizibil si chiar predictibil. Oamenii tindeau sa creada ca sunt nefericiti si lipsiti de speranta pentru ca sunt saraci. Saracia este o realitate, dar si o metafora a depresiei.
Pentru a face o predictie pornesc de la cateva constatari negative si pozitive.
Negative:
- tara noastra este pe primele locuri la numarul persoanelor cu diagnostic de depresie: negativism, paralizie, lipsa de speranta
- migratia creierelor a devenit ingrijoratoare
- multi romani se simt rusinati sa spuna ca sunt romani
- modelele de succes facil schimba valorile
- oamenii de valoare sunt adesea atacati sau descurajati
- in lipsa coerentei si a adevarului, oamenii cad prada teoriilor conspiratiei, ceea ce ii face sa fie inerti
- societatea pare fragmentata.
Pozitive:
- cartile cele mai bine vandute la Gaudeamus sunt cele de „dezvoltare personala”
- multe ONG-uri se bat pentru drepturile fundamentale ale copilului, ale liberatii de expresie, ale persoanelor cu handicap
- cererea de psihoterapie de toate tipurile a crescut
- se dezvolta, din ce in ce mai mult, alternativele in educatie si in tratamente ale suferintei psihice
- se dezvolta o nevoie de grup si individuala, o nevoie de regasire, de echilibrare, de gestionare a traumelor
- interesul pentru sanatatea psihica a copiilor este evident in cautarile parintilor
- parintii doresc sa invete sa fie parinti.
• Asadar, putem prezice fara un orizont de timp calendaristic, ca:
- exista o tendinta de a ne ingriji de sanatatea noastra psihica, pentru ca sanatatea unui grup sau a unei natiuni depinde de sanatatea fiecaruia.
- etica si deontologia tratamentului medical si psihologic va fi, din ce in ce mai mult, tratata cu seriozitate
- parintii si institutiile vor deveni mai constienti de seriozitatea cu care trebuie sa se ocupe de mame si copii
- cred ca oamenii vor deveni mai constienti, mai activi si mai performanti pe masura ce isi vor recapata echilibrul afectiv, isi vor asuma valori morale si profesionale.
• Toate acestea sunt o tendinta deja consolidata in care am incredere, DAR... Ceea ce ma bucura si imi da incredere este reactia de solidaritate din 30 octombrie, mai ales pentru ca este pentru prima oara cand are loc o mobilizare a psihoterapeutilor pentru a trata TRAUMA COLECTIVA. Niciuna dintre traumele colective ale ultimilor 60 de ani din Romania nu a beneficiat de elaborare si tratament. Aceasta mobilizare face predictiile mele sa fie pozitive.
Fondurile UE vor fi mai bine orientate si mai simplu de accesat
Teodor Frolu, co-managing partner DC Communication
• Dupa exercitiul pe fondurile europene – care, chiar daca a intampinat multe provocari in derulare - deja a inceput sa existe un knowledge la nivelul unor comunitati. Aici au inceput sa isi faca efectul aceste fonduri care stimuleaza dezvoltarea de asocieri. Si, ca in orice asociere sau grup de actiune locala, comunicarea este unul din instrumentele de baza de actiune.
• Din acest motiv, previziunea mea este ca exista premisele ca noile finantari, care vor incepe anul viitor pe fonduri UE, vor fi mult mai bine orientate si mai simplu de accesat. In acest fel, poate avea loc o revigorare spectaculoasa a societatii civile romanesti. In acest moment, premisele sunt foarte bune pentru asa ceva, din trei motive:
- Deja s-a trecut printr-o experienta si unii au o experienta de succes care le-a dat incredere si au putut sa devina modele si pentru altii;
- Este un trend general in administrarea fondurilor europene, si mai ales in noul guvern, de a simplifica accesul la finantari pe aceasta zona;
- Prin sistemul creat cu ajutorul social media si prin toate instrumentele de comunicare se sprijina in acest mod dezvoltarea de retele pentru a comunica, pentru a-si stabili obiectivele comune si pentru a incepe sa actioneze in comun.
• Asadar, va fi o schimbare majora de raportare sau de implicare a unor grupuri de actiune locala care vor incepe sa fie mult mai profesioniste, care vor fi capabile sa atraga resurse si vor fi mult mai influente in cadrul societatii romanesti.
