In 2019, modul in care traim continua sa se schimbe, odata cu maturizarea adoptarii tehnologiilor si cresterea ponderii generatiilor native digital in forta de munca. Pentru a se pastra relevante, companiile vor spori personalizarea serviciilor si viteza lor, oriunde si oricand. Desi tendintele sunt generate de accesul crescut la date, de cloud, de AI si de inter-conectivitate, deci de tehnologie, cei care impun schimbarea sunt clientii si modul in care ei isi re-definesc prioritatile.Ca in fiecare an, agentia DC Communication a colectat predictii de la specialisti din diverse domeniu, in cadrul exercitiului Progonsis.

Va creste presiunea pe schimbarea modelelor de business. Angajatii isi doresc mai multa flexibilitate, clientii vor disponibilitate 24/7 si acces rapid la produse si servicii fiind de asemenea mult mai conectati si sensibili la impactul in comunitate.

Una dintre marile provocari ale anului 2019 va fi capacitatea autoritatilor de a tine pasul cu aceste transformari si de a raspunde cu politici care sa sustina transformarea mediului de afaceri si dorintele publicului larg.

Anul 2019 va readuce in prim plan tema informarii corecte a publicului, cu atat mai mult cu cat la nivel european va fi un an electoral. Pe langa stirile false - un buzz word al anilor trecuti - se va vorbi despre nuante: stiri derutante, stiri incomplete, stiri manipulatorii. Educatia continua sa fie un imperativ atat pentru a sprijini informarea cat si pentru a asigura adaptarea la transformarile societatii.

24 DE PREDICTII PENTRU 2019

• Ministerul Finantelor va pune pe tapet o multime de propuneri pentru a usura viata contribuabililor (de ex. eliminarea impozitului pe dividende, consolidarea fiscala pentru companii, corectarea inadvertentelor din Codul fiscal etc.), dar nu va implementa niciuna dintre ele pe motiv ca “nu exista spatiu fiscal”. Mai mult, ar putea aparea riscul unor majorari de impozite (un impozit progresiv pentru salariati?), in conditiile in care a fost deja subminata ideea de cota unica.

Atitudinea agresiv-abuziva a autoritatilor fiscale va continua in tot ceea ce inseamna inspectii fiscale pe fondul unei reduceri accelerate a gradului de conformare voluntara. Acest lucru va genera probleme si mai mari contribuabililor, va aglomera si mai mult echipele de solutionare a contestatiilor si instantelor.

• Si, ca sa incheiem pe un ton optimist, sistemul informatizat de declarare si plata a impozitelor si contributiilor sociale pentru persoanele fizice care obtin venituri, altele decat salariile, va fi pus la punct si va reprezenta primul pas spre normalitatea mult dorita in administrarea fiscala romaneasca.

Pentru 2019 credem ca vor fi doua cuvinte-cheie in bancile comerciale: "date" si "tehnologie". De ce? Pentru ca este nevoie de ambele pentru a urma tendinta in preferintele clientilor:

• Personalizarea serviciilor - vrei sa primesti oferta de care ai nevoie in momentul si, eventual, in locul in care ai nevoie;

• Acces 24/7 si usurinta in utilizare - vrei sa ai acces la produse si servicii oriunde, oricand; din acest punct de vedere, utilizarea telefonului mobil in accesarea serviciilor va avea si in 2019 o evolutie spectaculoasa;

• Siguranta si securitate (a banilor, tranzactiilor si datelor): bancile vor face investitii semnificative pentru a se asigura ca personalizarea si usurinta in utilizare vor fi sustinute prin sisteme care sa pastreze operatiunile si datele in deplina siguranta.

Provocari ale sectorului imobiliar mai mari in 2019

Sectorul imobiliar va trebui sa intreprinda eforturi serioase pentru a putea mentine rata de ocupare a birourilor ridicata. Degeaba avem spatii de birouri noi, daca nu exista companii noi care sa isi deschida birouri in Romania. Mutarea chiriasilor dintr-un birou in altul nu este sanatoasa pentru piata, mai ales in contextul depasirii pragului de 3 milioane de mp. de birouri moderne pana in 2020.

Comunitatea angajatilor – spatiu pentru creativitate si colaborare online si offline. Angajatii vor sa fie mai relaxati la birou

Fara doar si poate, vom auzi din ce in ce mai des despre acest trend in 2019 si in toti anii care vor urma. Angajatii au nevoie de spatii de relaxare atat in birou, cat si in afara acestuia. Noi am lansat spatii exterioare de relaxare si prima piscina exterioara amplasata intr-un parc de birouri inca de anul acesta.

Ambele au fost primite excelent de catre angajatii companiilor chiriase. Este evident ca acestia au nevoie de mai mult, insa consider ca noi am facut pasi importanti in directia buna.

Inca din 2016, in ambele parcuri de birouri pe care le detinem am observat ca, daca le oferi angajatilor spatii pentru conectare, atat in online, cat si in offline, nu vor ezita in a-si demonstra creativitatea si implicarea. Ma astept ca in 2019, companiile chiriase sa inceapa sa aloce bugete pentru dezvoltarea acestor comunitati, in folosul binelui comun.

Tehnologia, in sprijinul angajatilor

Este din ce in ce mai clar ca angajatii companiilor multinationale au inceput sa aiba pretentii tot mai mari in ceea ce priveste inglobarea tehnologiilor moderne in livrarea de servicii. De exemplu, serviciile de curierat de la parterul cladirilor de birouri vor fi treptat inlocuite de servicii de curierat de tip drop-off / pick-up box. Un aspect important este iarasi legat de mobilitatea angajatilor – serviciile de car-sharing in timpul zilei incep sa isi faca loc incet-incet in viata de zi cu zi. Am testat ambele servicii, iar raspunsul a fost unul pozitiv.

Mina de aur: goana dupa date va declansa urmatoarea „febra a aurului” in investitiile in tehnologie

Organizatiile aduna cantitati uriase de date de multi ani. De fapt, se preconizeaza ca, pana in 2020, volumul datelor va ajunge la 44 de trilioane de gigabiti sau 44 de zetabiti. Este o cantitate imensa de date. In curand, vor incepe sa le exploateze, pe masura ce transformarea digitala prinde contur. Deoarece organizatiile vor obtine valoare mai mare din acele date, informatiile generand inovatii si procese operationale mai eficiente, vor aparea mai multe investitii din sectorul tehnologic. Se vor infiinta noi companii care sa se ocupe de marile provocari care sa transforme inteligenta artificiala in realitate: gestionarea datelor si analitica federativa, in care informatiile pot fi obtinute, practic, de oriunde si solutii de compatibilitate a datelor pentru obtinerea unor modalitati mai sigure si mai inteligente de a oferi rezultate uimitoare.

Infrastructura edge prin intermediul tehnologiei 5G

Lansarea pe piata a primelor dispozitive 5G este prevazuta candva in cursul anului viitor, odata cu mult-asteptata retea de noua generatie care promite sa schimbe complet regulile jocului in materie de viteza si accesibilitate a datelor. Retelele cu banda larga si latenta redusa inseamna obiecte, automobile si sisteme cu o mai mare capacitate de conectare si o multitudine de aplicatii AI, de invatare automata si calcul pe infrastructura edge, deoarece aici vor fi generate toate datele. Nu va mai dura mult pana cand vom vedea peste tot micro-huburi (cu alte cuvinte, mini centre de date), care vor da nastere, de asemenea, unor noi oportunitati „inteligente” de informare in timp real cu privire la ceea ce se intampla chiar la coltul strazii noastre. Orasele mici si mari vor deveni mai conectate ca niciodata, deschizand calea pentru aparitia oraselor inteligente si a infrastructurii digitale, despre care preconizam ca vor avea o larga raspandire in 2030. Si va reprezenta o revolutie in domenii precum sanatatea sau productia, in care datele si informatiile generate pe teren pot fi procesate si analizate rapid in timp real, nemaifiind necesare transferurile inspre si dinspre un cloud si apoi comunicate imediat celor care au nevoie de ele.

Previziunile pe baza de date vor necesita mai multe cloud-uri

Anul trecut, am prezis aparitia Mega Cloud-ului, o varietate de cloud-uri care sa formeze un model operational centralizat, deoarece strategiile IT necesita atat cloud-uri publice, cat si cloud-uri private. Pana acum, aceasta predictie se adevereste. Dezbaterea pe tema cloud public versus cloud privat va continua sa se diminueze, pe masura ce organizatiile isi dau seama ca trebuie sa gestioneze eficace toate tipurile diferite de date pe care le vor prelucra. Un recent studiu IDC a evidentiat ca peste 80% dintre respondenti isi readuc datele inapoi in cloudurile private aflate in propriile incinte si ne putem astepta ca aceasta tendinta sa se mentina, in pofida predictiilor de crestere a cloud-urilor publice. Mediile multi-cloud vor dinamiza automatizarea, inteligenta artificiala si prelucrarea prin invatare automata deoarece acestea confera organizatiilor capacitatea de a gestiona, muta si prelucra date unde si cand au nevoie. De fapt, se va inregistra aparitia mai multor cloud-uri, deoarece datele sunt din ce in ce mai mult distribuite in infrastructura edge din mediile automobilelor autonome sau din fabricile inteligente, in aplicatii cloud native, in centrele protejate aflate in incintele organizatiilor, in vederea respectarii unei multitudini de noi standarde de conformitate si confidentialitate si, desigur, in cloud-ul public pentru o varietate de aplicatii si servicii pe care le utilizam in fiecare zi.

  • Diversificarea serviciilor
  • Adoptarea automatizarii inteligente
  • Orientare spre analitica datelor
  • Incorporarea digitalului in modelul de afaceri

Romania este o destinatie populara pentru nearshoring (externalizarea proceselor operationale in tari invecinate) datorita mentalitatii si atitudinii deschise fata de munca a angajatilor, abilitatilor solide ale acestora in domeniile IT, financiar si contabil, precum si datorita multitudinilor de limbi straine vorbite. In 2016, conform indicelui BPO (externalizarea proceselor operationale) calculat de Cushman & Wakefield Romania se clasa pe primul loc intre pietele mature de outsourcing.

  • 125.000 de angajati in prezent (estimare)
  • 220.000 de angajati in urmatorii cinci ani
  • 300.000 de angajati, potentialul real al industriei
  • 265 companii
  • aproximativ 4 miliarde de euro cifra de afaceri in 2017 (estimat)

Tendintele ce vor marca evolutia pietei de leasing operational in 2019 sunt dictate de schimbarile de la nivelul comportamentului si preferintelor clientilor

• Preocuparea fata de cresterea calitatii vietii prin protejarea mediului ii determina pe tot mai multi utilizatori de autovehicule sa opteze pentru variantele de tip hibrid si electrice, ceea ce va marca o crestere a volumului de clienti de leasing operational pe acest segment, in detrimentul cererii pentru autovehicule cu motorizare diesel.

• ”Oricand” si ”oriunde” sunt cuvintele-cheie ce definesc tot mai accentuat asteptarile clientilor in ceea ce priveste calitatea serviciilor. De aceea, digitalizarea va continua sa castige teren si in 2019 in zona serviciilor de leasing operational, cu ajutorul aplicatiilor mobile, a platformelor online si gadgeturilor, care vor imbunatati semnificativ experienta clientilor.

• Un al treilea trend previzionat la nivelul pietei de leasing operational in 2019 este marcat de cresterea apetitului pentru acest tip de solutii in randul clientilor de tip IMM si PFA. Acestia devin tot mai constienti de avantajele oferite de leasingul operational, beneficiind de un plus de agilitate ce poate fi capitalizat pentru dezvoltarea propriei afaceri.

Presa - faza pe partide

Nu e nevoie de cine stie ce intuitie sau cunoastere ezoterica pentru a sti ca avem in fata doi ani tulburi - ca orice an electoral. Cu cate un rand de alegeri la fiecare sase luni, vom trai intr-o campanie perpetua (nu ca pana acum lucrurile ar fi fost mai linistite). Presa partizana am mai avut, presa angajata "cu arme si bagaje" in campanii electorale am mai avut.

Va continua insa, tendinta de a instrumentaliza direct presa ca instrument politic - si anuntatul partid Realitatea - nascut din si cu oamenii postului TV e doar forma cea mai vizibila. Credibilitatea mass mediei din Romania a inceput sa se erodeze major din 2007, cand canalele mediatice s-au aliniat pro sau anti presedintele Basescu. Politizarea continua va eroda si ce a mai ramas din credibilitatea platformelor "traditionale" si va grabi transformarea lor in canale de divertisment (fie el si infotainment).

If you don’t pay it you’ll pay for it

De cativa ani incoace, cele mai bune piese de jurnalism s-au datorat proiectelor extra-redactionale. Aceasta este o veste proasta, intai de toate, pentru redactiile "traditionale" (din care au plecat, de fapt, jurnalistii care
s-au grupat in proiecte independente), care platesc astfel compromisurile editoriale facute de-a lungul timpului. Au ramas depopulate, isi pierd prestigiul si publicul - adica mijloacele si ratiunea de a fi. Este o veste proasta si pentru jurnalisti care, in plus fata de meseria lor (care si ea se complica, jurnalismul nu mai este demult doar despre "scris"), trebuie acum sa faca si project management, si scriere de granturi, si fund raising.
Dar, pe masura ce se inmultesc, proiectele jurnalistice isi gasesc tot mai greu sustinere, iar campaniile de crowd funding merg incet si consuma timp si resurse. Daca publicul lor (cei care declara ca s-au dezis deja, dezamagiti, de presa traditionala, care nu mai au televizoare in casa etc.) nu va face efortul de a sustine, prin donatii recurente astfel de echipe editoriale, vom pierde continut de valoare si, probabil, putinele noastre sanse de a mai afla ce se intampla, in principal, cu resursele publice.

"O sa ploua"...

Ceva se va schimba in retelele sociale si in mediul online - si simtim cu totii lucrul acesta, asa cum simt reumaticii ploaia care va veni. Presiuni din ce in ce mai mari se pun asupra marilor agregatori - sa numim doar Google si Facebook - cu instrumente legale straine spiritului internetului (si veacului) si greu de implementat practic. GDPR a facut deja "victime": publicatii americane si-au inchis deja paginile cititorilor din Europa, argumentand ca nu le pot garanta protectia datelor personale la standardele impuse de Europa. Facebook a anuntat ca, pentru prima oara, va permite unor reprezentati ai autoritatilor franceze sa patrunda in "bucataria" sa si sa lucreze cot la cot cu angajatii sai care se ocupa de filtrarea continuturilor (in principal cel instigator la ura). Directiva copyright-ului va impune, cel mai probabil, "taxa pe link" si va cere platformelor sa nu mai permita urcarea online a continutului care incalca drepturile de autor - intr-o forma dura de "privatizare a justitiei" (platformele vor fi nevoite sa faca singure verificarea paternitatii produselor propuse spre publicare).

Tinerii romani migreaza de pe Facebook, pentru ca "si mama are cont pe Facebook". Migreaza pe retele precum Instagram si Snapchat, preponderent vizuale si comunica din ce in ce mai "esential" si mai ciudat pentru "batrani". Copiii de gimnaziu deja considera Instagram so passé si isi fac conturi pe retele despre care parintii lor, care ii pazesc sa nu intre de prea tineri pe Facebook, nici macar nu au auzit. Retele "libere", care se lauda ca pot oferi ceea ce anacronicul Facebook nu poate - anonimitate. Ceva se va schimba, cu siguranta, si nu stim cum anume - cu o tehnologie din ce in ce mai sofisticata, cu tineri din ce in ce mai independenti si mai dornici de emancipare comunicationala si cu guverne din ce in ce mai dornice de control (pentru ca altfel nu stiu cum sa reactioneze).

Nici drepturile omului nu mai sunt ce a fost

Agenda drepturilor omului s-a nascut din uriasa oroare a razboiului. Din oroare, din rusine, din frica, din empatie. Se pare ca uitam. Sau ca fereastra de generozitate umanitara se inchide. CEDO a decis, in octombrie, ca defaimarea Profetului depaseste limitele libertatii de exprimare, abdicand de la unul din principiile sale fundamentale - ca o entitate inanimata nu are "demnitate" - justificand ca a permite un discurs defaimator ar putea pune in pericol "pacea religioasa". Pacea aceasta pare a fi mai de pret decat libertatile individuale si discursul politic din multe tari ne semnaleaza ca statele redevin mai importante ca indivizii.

Creierul - ultima frontiera

Fake news a fost sintagma care a dominat discutiile despre media din ultimii ani. Un termen la fel de "fake" ca si produsele pe care voia sa le desemneze. Publicul are o intelegere diferita a termenului de fake news - de la satira la continut hierpartizan la publicitate si la informatiile false. "Fake news" este un termen prea ingust si inadecvat, mai ales ca manipularea publicului se face arareori prin "news" si, mai ales, prin discurs politic sau conversatie sociala (cu aceiasi troli postand argumente pro si contra temelor de discordie, ca discordia este mai importanta decat prevalenta unui set de argumente sau a altuia).

Asa ca vorbim acum de "disinformation", "misinformation" and "malinformation" - si vocabularul nostru va deveni din ce in ce mai bogat si mai nuantat in acest sens – fara a aduce, neaparat, mult dorita claritate. In acest context, singura noastra cale de a ramane cat de cat intregi la minte si stapani pe decizia noastra rationala este sa stim cu cine ne luptam. Nu neaparat "cine comanda muzica", ci instrumentele si mecansimele pe care le folosesc. Educatia media va deveni o abilitate de viata - ca scrisul, cititul si socotitul - si, ca si in cazul jurnalismului de calitate, orice intarziere sau ezitare in a investi masiv, consecvent si pe termen lung in educatie media va fi platita mai tarziu prin costuri economice, politice si sociale greu de evaluat acum. Oricat de scumpa ar fi investitia in educatie, pretul inactiunii va fi infinit mai mare. Intr-o economie a atentiei si emotiilor, investitia - publica si privata, comunitara sau individuala - in ratiune se va dovedi profitabila pe termen lung.

Sursa foto: Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Alex Goaga
Alex Goaga scrie despre antreprenoriat, new media si IT&C de peste sase ani, visand (in timpul liber!) la viitoarele holograme portabile “tip Star Wars”. Pasionat de citit (benzi desenate printre altele) .

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri