Producătorii de materiale de construcții din România, dar și companiile care lucrează la proiectele de infrastructură așteaptă banii din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sau din programul de investiții Anghel Saligny, dar lucrurile se mișcă greoi din cauza procedurilor care trebuie urmate în acordarea proiectelor care beneficiază fondurile alocate prin aceste programe.
Wall-Street.ro a discutat cu Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica, unul dintre cei mai mari producători de pavele și borduri din România, care are mulți clienți implicați în proiectele publice de infrastructură, companii care câștigă licitații și care cumpără produse pe care să le includă în lucrările câștigate și alături de care lucrează încă de dinainte ca acestea să-și depună proiectele la licitație.
„Suntem implicați în proiecte încă de la început, pentru că, în procesul de licitare, sunt obligați să depună niște documente, așa că vin la noi și ne cer ofertă de preț, declarație de performanță pentru produsele respective, poate și detalii tehnice, cum ar fi instrucțiuni de montaj. Trebuie să-și calculeze costurile înainte de a intra în licitație”, ne explică Sebastian Bobu.
Citeste si:
Având o experiență foarte mare, compania care deține 8 fabrici în toată România și clienți în zona de lucrări publice în toată țara, directorul executiv al Symmetrica ne spune că este bine că sunt programe finanțate din fonduri europene și guvernamentale, că licitații apar deja în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP), dar deocamdată sumele vehiculate în aceste programe rămân doar bani pe hârtie, iar accesarea lor este una greoaie.
„Toate informațiile legate de pe PNRR și de programul Anghel Saligny sunt încurajatoare. Teoretic sunt niște bani pe hârtie, dar, la fel, foarte greu se dau licitațiile, foarte greu se anunță un câștigător, lucrările încep și ele foarte greu.
La noi, proiectele au o mare latență. Să spunem că anul acesta faci un studiu de fezabilitate și îl aprobi în 2023. Îl dai apoi în proiectare și-l termini în 2024. Apoi începi o licitație, care este apoi contestată și poate că în 2025 desemnezi un câștigător”, ne-a explicat Sebastian Bobu.
Citeste si:
Potrivit lui, dacă unele contestații ajung și în instanță, termenele se pot lungi chiar și doi ani, ceea ce poate duce la noi întârzieri în demararea unor proiecte publice.
România are o problemă în a absorbi fondurile europene
Directorul executiv al Symmetrica spune că totul depinde de capacitatea României de a absorbi aceste fonduri care arată bine pe hârtie, dar a căror absorbție va depinde de felul în care ne vom mișca.
„Au apărut deja câteva licitații în SEAP. Teoretic avem și vom avea de lucru, dar să vedem ce se întâmplă și cu banii. Cât din ei putem lua, pentru că am avut 10 miliarde de euro pentru autostrăzi, dar am atras doar 3 miliarde. Să vedem dacă suntem în stare să cheltuim acele fonduri”, a subliniat Sebastian Bobu.
Dar dincolo de proiectele care așteaptă bani din PNRR, oficialul Symmetrica ne spune că lucrări de infrastructură publică există cam peste tot în țară. De la pavaje și borduri, de lucru există în toată țara.
Citeste si:
„Noi avem 8 fabrici funcționale și ne ajută să fim prezenți peste tot în țară. Oriunde avem o fabrică, autoritățile utilizează produsele noastre. Livrăm către proiecte la care se lucrează și în Suceava, în Iași sau Bacău. Se lucrează și în Focșani, și în București, Arad, Oradea, Târgu Mureș. Cam peste tot se lucrează”, ne-a mai spus Sebastian Bobu.
Compania are fabrici în localitățile Verești și Solca din județul Suceava, Podu Iloaiei din județul Iași, Prejmer din județul Brașov, Mărășești din Județul Vrancea, Cociu din județul Bistrița și fabrica din aproprierea Bucureștiului, din Bolintin Vale, județul Giurgiu. Symmetrica produce pavele, borduri și rigole vibropresate pietonale și carosabile, într-o gamă variată de forme și culori.
În această primăvară, compania anunțase și retehnologizarea și modernizarea fabricii din Verești, prima unitate de producție a companiei (înființată în 1999), proces în care a investit peste 10 milioane de euro. În urma acestei investiții, capacitatea de producție a fabricii poate fi sporită cu 50% față de capacitatea de dinainte.
Citeste si:
Pe lângă clienții din zona proiectelor publice, Symmetrica are clienți și în rândul dezvoltatorilor imobiliari, din partea proprietarilor de centre logistice și comerciale, care au nevoie de pavaje rezistente care să facă față traficului greu de tiruri și camioane de mare tonaj, clienți din zona de retail, depozite de materiale de construcții, dar și clienți individuali, care au anumite proiecte personale.
Discuții despre proiecte cu borduri vor mai fi mult timp de acum încolo
Directorul executiv de la Symmetrica spune că discuții despre instalarea de borduri vor mai fi, pentru că, dincolo de lucrările de înlocuire care se repetă frecvent în unele orașe, cum este Bucureștiul de exemplu, încă sunt multe străzi secundare care vor avea nevoie de lucrări de reabilitare.
Potrivit lui în orice oraș din România există o nevoie mare de înlocuire a bordurilor, și nu doar în cazul bulevardelor sau la străzilor importante și mari.
Citeste si:
„Sunt multe străzi care nu au mai văzut borduri și pavaje noi din anii 70-80 de când au fost construite. Și treaba asta nu este doar în București, este valabilă la nivel național. Faptul că se toarnă asfalt, după care este spart pentru alte lucrări publice este și vina faptului că nu am stat bine la capitolul proiecte.
Când începi un proiect de reabilitare, în mod normal trebuie să începi cu infrastructura de jos. Adică începi cu ce trebuie să tragi pe sub asfalt, pe sub pavaj, că poate trebuie să tragi cabluri electrice, de internet, de telefonie sau cine mai știe ce” a mai spus directorul executiv Symmetrica.
Dacă nu s-au obținut fonduri pentru astfel de proiecte ce faci? Lași o stradă neasfaltată 5 sau 10 ani pentru că nu ai avut fonduri să tragi cabluri electrice sau să faci canalizarea? Nu poți face asta. Dar eu vorbesc de situațiile tehnice, în care există o justificare obiectivă. De celelalte lucrări, în care sunt alte interese, eu nu pot să vorbesc”, a mai spus Sebastian Bobu.
Citeste si:
Asfaltul este mai ieftin de pus, dar pavajele îți aduc economie pe termen lung
Reprezentantul Symmetrica spune că majoritatea celor care se ocupă de lucrările publice aleg asfaltul pentru că este mai ușor de pus și că este mai ieftin, dar soluția mai viabilă din punct de vedere economic, pe termen lung, este cea a utilizării pavajelor, care, în caz de intervenții la rețelele electrice, de apă sau canalizare, pot fi scoase și puse la loc după efectuarea lucrărilor.
„Gândiți-vă că o dată spart asfaltul, el trebuie înlocuit. Nu poți să-l dai la o parte și să-l pui la loc. Pe lângă faptul că poluezi cu bitum, ai și alte costuri pentru a acoperi suprafețele decopertate. Așa, cu pavelele nu mai ai alte costuri. Le dai la o parte, le pui în stive pe marginea trotuarului și le pui la loc când termini”. ne-a mai spus Sebastian Bobu.
Printre proiectele publice, Symmetrica a furnizat borduri și pavele pentru Arena Națională, autostrada Târgu Mureș-Oradea, stadionul Steaua, dar și pentru reabilitarea de străzi, trotuare și parcuri ecologice în București, Iași, Bacău, Brașov, Târgu Mureș și altele.
Sursa foto: Symmetrica
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
