Riscul sistemic sever, introdus de catre BNR in raportul din aprilie 2016 privind stabilitatea financiara a Romaniei, s-a diminuat in urma deciziilor luate de catre Curtea Constitutionala cu privire la Legea darii in plata si cea a conversiei creditelor.

Liviu Voinea a declarat ca, fata de raportul precedent, riscul legislativ s-a materializat, dar procesul legislativ continua. Pana la data finalizarii prezentului raport, atat Legea privind darea in plata (nr.77/2016), intrata in vigoare din mai 2016, cat si Legea privind conversia creditelor din franci elvetieni in lei, aprobata de Parlament dar nepromulgata de presedinte, au fost atacate la Curtea Constitutionala.

  • Legea darii in plata permite stingerea obligatiilor debitorilor avand credite in valoare de pana la 250.000 euro prin transferarea catre creditor a bunului imobiliar cu care s-a garantat finantarea.
  • Legea conversiei creditelor propune ca orice credit in franci elvetieni, indiferent de valoare sau de gradul de indatorare al debitorului, sa fie convertit in moneda nationala la curs istoric

Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale unele prevederi ale Legii darii in plata si a ramas in pronuntare in legatura cu Legea privind conversia creditelor din franci elvetieni in lei, ceea ce reduce impactul imediat al acestor doua legii asupra sectorului bancar romanesc. Oficialii BNR au declarat ca in aceste conditii, riscul privind cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar-bancar a scazut semnificativ in intensitate.

Concret, Curtea Constitutionala a decis ca Legea darii in plata nu poate deroga de la Codul Civil, intelegand ca ea se poate aplica in cazuri exceptionale, in care au intervenit circumstante neprevazute. Simpla scadere a valorii bunului imobiliar nu poate fi un motiv pentru darea in plata. Curtea a stabilit ca aceste cazuri trebuie judecate individual, iar instanta va decide daca in fiecare caz in parte au fost circumstante exceptionale, a precizat Liviu Voinea, viceguvernator BNR.

Liviu Voinea a declarat ca BNR a sustinut in permanenta ca legea darii in plata ar trebui sa diferentieze intre cei care nu mai pot sa plateasca (cazuri sociale) - pentru care o solutie trebuie identificata, si cei care nu mai vor sa plateasca. Acestea a adaugat ca amendamentele depuse de BNR au vizat clarificarea acestei diferentieri, iar decizia Curtii Constitutionale vine sa adauge la aceasta distinctie.

Citeste si:
Risc ridicat pentru Romania: venituri ca in criza, salarii ca in boom
BNR: Marimea deficitelor si...

Viceguvernatorul BNR a adaugat ca pierderile pentru banci vor fi esalonate pe mai multi ani, iar cata vreme deciziile vor fi individuale, cele doua legi in ansamblul lor nu pot fi considerate evenimente cauzatoare de pierderi la momentul aprobarii acestora, in intelesul regulamentelor europene privind provizioanele.


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Citește și
Cîţu: Costul acestei crize îl suportăm cu toţii indiferent de domeniu
Setari Cookie-uri