Guvernul condus de premierul Dacian Ciolos ii lasa "mostenire" aproape 1 miliard de euro urmatorului executiv, care il va avea in frunte pe hartie pe Sorin Grindeanu si in umbra pe presedintele PSD, Liviu Dragnea. Banii, aflati la dispozitia noului guvern din prima zi, sunt ramasi din exercitiul bugetar pe 2016, cand executivul Ciolos nu a reusit sa cheltuie pentru investitii intreaga suma planificata. De asemenea, la dispozitia noului guvern se va afla si o rezerva strategica de aproxiamtiv 6 miliarde de euro, dar regula este ca aceasta sa fie mentinuta sau chiar majorata, pentru a oferi statului o pozitie mai buna atunci cand negociaza la ce dobanzi se imprumuta.

Executivul lui Ciolos a pornit la drum pentru 2016 cu o tinta de deficit bugetar de 2,8%, insa dupa primele 11 luni ale anului, inregistra un minus de numai 0,73% din PIB, 5,5 miliarde de lei. Cu toate ca pe finalul lunii decembrie s-au facut cheltuieli destul de mari, bugetul nu va inregistra, probabil, un minus de peste 2%.

"Probabil ca deficitul va fi undeva sub 2% din PIB, dar apropiat probabil de 2%, din ce putem anticipa. Este mult sub tinta, iar asta datorita subexecutiei pe partea de investitii, pentru ca nu putem sa o consideram ca fiind o economie, ci doar o cheltuiala amanata cumva. Calculele anului 2017 nu se schimba, ba dimpotriva as spune", a declarat pentru wall-street.ro Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank Romania si presedinte al Consiliului Fiscal.

Nerealizarea investitiilor conform planului dupa mai multi ani de situatii similare va spori si mai mult presiunea pe autoritati sa nu apeleze la acesta varianta de urgenta in cazul in care devin necesare masuri pentru a tine sub control deficitul bugetar.

"Daca ne gandim ca in anii anteriori investitiile publice au scazut si au avut o evolutie dezamagitoare intr-o tara care are atat de mare nevoie de investitii, nu poti spune ca faci economii la investitii ci doar ca amani investitii. Presiunea pe anii urmatori va fi foarte mare si nu cred ca ne mai putem gandi ca investitiile ar putea fi un element de ajustare atunci cand avem presiune pe deficit", a spus Ionut Dumitru.

Citeste si:
ANAF anunta ca nu face descinderi in apartamentele romanilor
ANAF anunta ca nu face...

Potrivit acestuia, un punct procentual din PIB ar insemna aproximativ 7,5-8 miliarde de lei.

Cati bani ii lasa Ciolos lui Dragnea

Chiar daca nu a reusit sa cheltuiasca banii conform planului si diferenta este de aproximativ 1 punct procentual intre deficitul bugetar tinta si cel probabil a fi realizat, suma care va ramane noului guvern nu va fi de 7,5-8 miliarde, ci mai degraba in jurul a 4 miliarde de lei.

Astfel, in ultimele luni ale anului Guvernul Ciolos a realizat ca nu mai poate cheltui toti banii si a redus din sumele imprumutate efectiv fata de cele pe care le avea programate pentru lunile noiembrie si decembrie. Comportamentul Finantelor a fost motivat, partial, si de unele cresteri ale dobanzilor cerute de investitori, in contextul alegerilor, dar si al unor influente externe. Statul, cu rezerve semnificative de lichiditati, a refuzat sa plateasca investitorilor dobanzi mai mari pentru a imprumuta bani de care considera ca nu mai are nevoie.

Pentru lunile noiembrie si decembrie, statul a imprumutat, cumulat, cu aproape 3,5 miliarde de lei mai putin decat avea in plan, dupa ce in primele zece luni ale anului s-a tinut in buna masura de programul de imprumuturi.

Citeste si:
BCR anunta lansarea platilor instant si a unui credit de refinantare
BCR anunta lansarea platilor...

Fondurile imprumutate dar necheltuite de Guvern in 2016 vor intra la rezerva de lichiditate.

"Sunt in contul Trezoreriei statului la BNR. Sunt in ceea ce numim buffer-ul de lichiditate, rezerve de lichiditate pe care le avem la dispozitie ca sa fie utilizate in perioada anilor urmatori. Nu au alte implicatii. Lucrul acesta nu are impact asupra deficfitului decat minimal, pe dobanzi platite la datoria publica. Daca ai o rezerva de lichiditate, chiar daca ai un necesar de finantare mai mare, poti sa-i folosesti pe cei din buffer. Buffer-ul are si un potential rol de atenuare a unor potentiale socuri in viitor la nivel de finantare. In esenta iti poate diminua presiunea pe costurile de finantare in anii urmatori", a declarat Ionut Dumitru.

Cat mai este buffer-ul Ministerului Finantelor

"Faptul ca a fost o subexecutie a cheltuielilor a contribuit la cresterea buffer-ului in masura in care emisiunile Ministerului Finantelor Publice in piata au fost relativ constante", a spus economistul.

Buffer-ul de la Ministerul Finantelor se situa in toamna acestui an in jurul a 6 miliarde de euro.

Citeste si:
Un sfert dintre romani: Finantele, surse de tensiune in cuplu
Un sfert dintre romani:...

Sursa foto: Pixabay


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »




Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.

Citeste si
Cat a costat interventia BNR pentru a tine cursul valutar sub 5 lei