(P) Afaceri în vremea pandemiei: ce se întâmplă cu importurile?

Noul coronavirus ne-a adus o nouă recesiune, care se află abia la început. Importatorii se confruntă cu o mulțime de temeri legate de actuala pandemie: cum o să arate criza economică ce va urma? Va fi mai grea decât cea din 2008, așa cum estimează analiștii? A început deja recesiunea economică? Ce e de făcut și care sunt cele mai bune opțiuni pentru a susține propria afacere?

Un lucru am învățat din crizele precedente: dincolo de încercarile grele prin care companiile vor trece, orice criză vine la pachet și cu oportunități extraordinare care pot transforma afacerile și impulsiona evoluția.

Situaţia economică din 2008 se repetă, chiar dacă după un alt scenariu, şi pornind de la ceea ce ştim că s-a întâmplat atunci, putem încerca să facem câteva predicţii referitor la efectele care nu vor întârzia să apară şi acum.

Prima şi cea mai importantă consecinţă a fost prăbuşirea cursului monedei naţionale în raport cu cele mai importante valute.

Cum România este dependentă de importuri, acest lucru ne va afecta în aproape toate sectoarele economice. Putem privi însă şi partea plină a paharului: balanţa comercială se va echilibra după deficitul record de 17 miliarde de euro înregistrat la sfârşitul anului 2019. Din păcate însă, această reechilibrare va lovi direct în afacerile importatorilor.

Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) a precizat că dacă importurile vor scădea, şi exporturile vor avea de suferit, întrucât 60% dintre acestea se bazează pe importuri de completare.

În ianuarie 2009, după ce unda de şoc a crizei a ajuns şi în zona noastră, euro a crescut cu 10% într-o lună. Extrapolând la cursul din martie 2020 şi luând ca bază valoarea de 4,7834 din ziua premergătoare panicii din piaţă, rezultă că moneda europeană ar putea ajunge chiar şi la 5,26 lei, ceea ce nu este deloc exclus.

BNR a intervenit şi acum, dar nu în sensul în care s-ar fi aşteptat importatorii. Cursul valutar nu a fost diminuat, ci plafonat, în schimb ROBOR, indicele după care se calculează dobânzile la creditele comerciale în lei, a scăzut puternic ca urmare a reducerii dobânzii de politică monetară de la 2,50 % la 2 %.

Facilitățile fiscale pentru debitorii băncilor îi exclud pe importatori

Acum, ca şi la criza anterioară, cei vizaţi de facilităţile fiscale nu sunt cei care fac importuri, ci cei care au contractat credite bancare pe persoană fizică. Lor li se adresează noua lege prin care se poate cere suspendarea plăţii ratelor până la sfârşitul acestui an, pe baza unei simple declaraţii pe proprie răspundere. Astfel, începând din ianuarie 2021, la rata din graficul de rambursare li se va adăuga şi dobânda aferentă perioadei de suspendare a plăţii, eşalonată pe următorii 5 ani.

Aceasta va trage şi mai mult în jos puterea de cumpărare a consumatorilor, care oricum a intrat într-o spirală de scădere abruptă, având în vedere faptul că 20% dintre angajaţii din sectorul privat au fost trimişi acasă. Dintre aceştia însă, aproape 200.000 nu se vor mai întoarce la muncă după ridicarea stării de urgenţă, din cauză că nu se află în şomaj tehnic, ci au fost pur şi simplu concediaţi.

Adăugăm acum extinderea şomajului tehnic prin rotaţie la bugetari, cu plata a 75% din salariul de încadrare, şi deja avem în faţă proporţiile unei crize care ar putea fi chiar mai gravă decat cea anterioară, după cum afirmă Kristalina Georgieva, directorul FMI. Astfel, după unele calcule făcute de mediul de afaceri, numărul total de şomeri ar putea ajunge chiar şi la 2 milioane, având în vedere că mulţi români s-au întors acasă şi nu îşi vor mai putea găsi de lucru în străinătate.

Vor mai găsi în aceste condiţii importatorii clienţi pentru mărfurile lor?

Cu siguranţă da, însă doar cei care vor şti să se reorienteze rapid către cererea pieţei.

Un exemplu sunt cele aproape 180 de firme reunite în Federaţia Română de Design Vestimentar şi Accesorii (FRDVA), care şi-au manifestat disponibilitatea de a-şi reconverti capacităţile astfel încât să producă echipamente medicale. Cum în acest moment nu există suficiente stocuri de material sanitar, FRDVA a solicitat sprijinul ANEIR pentru importul de materiale necesare, întrucât capacităţile de producţie vor permite chiar şi exportul măştilor şi combinezoanelor fabricate în România.

O undă de optimism răzbate şi de la burse, unde investitorii par să fie ceva mai încrezători. Principalii indici bursieri, Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq Composite sunt pe plus, iar la Bucureşti Bursa de Valori a deschis în creştere după o lungă perioadă de scădere.

Însă deocamdată fluxurile nu abundă de ştiri pozitive.

Unele dintre proiecţiile făcute pe datele actuale arată că anul acesta economia românească s-ar putea contracta cu până la 15%, în principal din scăderea consumului de bunuri şi servicii din import. Chiar dacă această previziune sumbră nu se va adeveri, e clar că cifrele cu care au pornit la drum afacerile importatorilor în ianuarie sunt total depăşite: acestea luau un calcul o creştere economică de 3,5%.

În tot acest timp, efectele distanţării sociale afectează pe zi ce trece tot mai mult economia.

Care sunt cele mai afectate industrii?

Operatorii din turism solicită ajutoare de la stat pentru angajaţi, în rândul cărora rata şomajului a ajuns la 60%. Aici nu sunt incluşi însă cei aproximativ 50.000 de lucrători sezonieri, care ar fi trebuit reangajaţi la 1 mai, odată cu începerea sezonului estival pe litoral. Cei care oferă pachete turistice în străinătate şi-au încetat activitatea.

Piaţa auto este de asemenea paralizată. Cei doi mari producători de autoturisme, care susţin economia atât pe verticală cât şi pe orizontală, au fabricile închise din 19 martie. Ambii anunţaseră iniţial că îşi vor relua producţia la începutul lui aprilie, dar acum au amânat revenirea până pe 4 mai.

Aceasta ar putea fi o oportunitate pentru importatorii de maşini second hand cu maşini în stoc, întrucât reluarea transportului pe rutele către vestul Europei, principalul furnizor de maşini la mâna a doua, va mai dura.

Însă o ştire foarte importantă, care a trecut aproape neobservată în această perioadă, este că Ford s-a retras din Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) de la 1 aprilie 2020, motivând că aspectele semnalate în cadrul asociaţiei nu au fost tratate la nivelul de prioritate dorit de ei. Cum nici Dacia nu mai face parte din APIA de la începutul lui 2017, acest organism ar putea deveni irelevant în apărarea drepturilor jucătorilor de pe această piaţă, dintre care majoritatea sunt importatori.

Transportatorii solicită suspendarea plăţii RCA pentru maşinile cu care nu circulă în această perioadă, dar companiile de asigurări se opun, pe motiv că nu îşi pot permite nicio reducere de venituri, deşi acum nu mai înregistrează dosare de daună.

Benzina s-a ieftinit, ajungând la 4,5 RON, iar motorina se vinde chiar si cu 4,7 lei litrul, ceea ce plasează România acum printre ţările din Europa cu cel mai ieftin carburant. E greu de crezut însă că preţurile vor rămâne sub 1 euro după reluarea normală a activităţii.

S-a ajuns într-o situaţie pe care mulţi importatori şi-o doreau înainte de criză, cu preţuri scăzute şi reduceri de costuri, dar nimeni nu profită de pe urma acesteia. Din contră, dacă actuala situaţie se va întinde pe o perioadă mai lungă de timp, şomajul va reduce consumul la cote alarmante.

Iar lipsa de comenzi va genera şi mai mult şomaj.

Guvernul caută cu disperare soluţii pentru a nu se ajunge la aşa ceva şi creează culoare speciale pentru ca transportatorii să poată livra cât mai rapid bunurile de strictă necesitate. Pentru managerii afacerilor de import-export este o gură imensă de oxigen, dar care nu pare să fie suficientă în această perioadă în care se confruntă cu creşteri enorme de costuri, datorate în special volatilităţii cursului valutar.

Un lucru este însă sigur: vor rezista cei care vor privi criza ca pe o nouă oportunitate de a evolua și de a-și optimiza operațiunile în direcția maximizării marginilor comerciale.

Din punct de vedere financiar, importatorii pot face astfel de optimizări prin orientarea către fintech-uri, unde operațiunile valutare sunt mai avantajoase decât la bănci. Instituțiile bancare percep în continuare spread-uri ridicate la schimburile valutare sau maschează comisioanele oferind pachete complexe de servicii care de cele mai multe ori rămân nevalorificate.

AKCENTA este primul fintech european destinat exclusiv companiilor, intrând pe piața românească încă din 2014. Datorită modelului unic de calcul al cursului valutar dezvoltat, compania poate oferta în baza valorilor existente în timp real în piața valutară și formulează imediat o ofertă personalizată fiecărui client. Astfel, prin modelul inteligent și flexibil de business, compania are avantaje clare de cost față de alte fintech-uri din piață, putând astfel să ofere cursuri valutare fără competiție și plăți internaționale gratuite sau la comisioane neglijabile. În acest context, efectele pozitive ale unui astfel de parteneriat sunt apreciate de cei peste 1.400 de importatori români care tranzacționează lunar folosind serviciile AKCENTA și care reușesc să economisească mii de euro anual, crescând marginile comerciale în loc să le scadă.

Pe www.akcenta.ro puteți afla mai multe informații sau puteți solicita o ofertă concretă personalizată, la numărul de telefon 0312 296 650 sau la adresa de email info@akcenta.eu

Setari Cookie-uri