Sistemul Garanție-Returnare, introdus în România de la 30 noiembrie – altfel spus, sistemul garanției de 50 de bani – pare să ridice nu doar semne de întrebare, ci și nemulțumiri, atât în rândul consumatorilor cât și al firmelor. De ce e de fapt normal să fie așa. a explicat unul dintre actorii centrali ai acestui sistem. Venim însă și cu răspunsuri la motivele de nefericire, tot de la cei implicați în SGR.
”De fapt, nimeni nu e fericit și e OK să fie așa. Sistemul Garanție-Returnare nu a fost gândit să dea satisfacție sau mulțumire sau avantaje economice niciuneia dintre părțile care sunt în mod obligatoriu implicate”, afirmă Julia Leferman, Director General al Asociației Berarii României, care este printre acționarii RetuRO (compania ce operează SGR).
Obiectivul este de mediu, nu fericirea consumatorilor, comercianților sau reciclatorilor
SGR ”servește unui obiectiv de mediu foarte important și presupune costuri și, efort. Deci eficiența sistemului va depinde foarte mult de cum sunt gestionate aceste costuri în efortul de atingere a obiectivelor ambițioase de colectare și ulterior de reciclare”, mai spune Julia Leferman.
Mai precis, până la 30 iunie 2024 ar trebui să nu mai găsim decât băuturi în ambalaje cu marcaj SGR (cel din imaginea de mai jos). Obiectivul este acela de a colecta cel puţin 65% dintre ambalajele SGR puse pe piaţă anul viitor, peste 80% în 2025 şi peste 90% în 2026 – cel puțin, așa speră Ministerul Mediului.
Citeste si:
Oiectivul este de a colecta cât mai mult din ambalajele puse pe piaţă, având în vedere responsabilitatea pe o au producătorii, explică Alice Nichita, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, un alt acționar al RetuRO. De asemenea, economia circulară din România are nevoie de materie primă reciclată de calitate.”
Costurile operaționale și logistice suplimentare, motiv de nefericire
”Unul dintre obiectivele industriei, şi nu e doar cel impus prin lege, este de a reîntoarce din această materie reciclată cât mai mult în ambalajele pe care le punem ulterior pe piaţă, tocmai pentru a a eficientiza şi a face ambalajele mult mai sustenabile. Toate aceste obiective vin cu implicaţii financiare, costuri şi investiţii semnificative pe care industria şi le-a asumat în momentul în care am ales să pornim pe acest drum”, a spus Alice Nichita, referitor la potențialele motive de nefericire cauzată de SGR.
Citeste si:
Și Julia Leferman recunoaște că producătorii nu sunt fericiți de faptul că trebuie să investească în ambalaje. Practic, e vorba de noi etichete și chiar de noi comenzi de ambalaje în cazul dozelor, care vin insciprționate din fabrică. De asmenea, este nevoie de adaptarea fluxului operațional, pentru că această tranziție presupune costuri interne la nivelul producător, pe care fiecare va încerca să și le optimizeze.
”Nimeni nu este fericit, pentru că acest sistem vine cu costuri, dar trebuie să ne uităm la beneficiul pe termen lung”, spune ea.
Recalibrările care ar putea reduce nefericirea
Dacă sunt prea multe motive de nefericire, și mai ales pierderi pentru companiile implicate, ar putea urma însă ”recalibrări” ale sistemului, a sugerat directorul Asociației Berarii României, la conferința Green Report ”Managementul deșeurilor – SGR funcțional în România”. De pildă, termenul de 30 iunie 2024 e destul de scurt pentru producătorii și importatorii de vin și băuturi spirtoase, acestea fiind produse cu o viață mai lungă la raft. În acest sens ar putea avea loc o discuție ulterioară la nivelul ministerului Mediului privind produsele cu termen de valabilitate mai lung. Nu ar fi complet exclus nici să se revină asupra termenului de epuizare a stocurilor, dacă situația arată că data de 30 iunie e prea timpurie ar putea duce la pierderi economice.
Citeste si:
”Îmi doresc ca RetuRO să treacă cu brio peste primele luni de testare”, spune Julia Leferman. Ea precizează că luna martie 2024 este luată în considerare ca dată de funcționare efectivă a sistemului. Practic, la ora actuală, pe rafturi sunt încă produse în ambalaje non-SGR, cele cu garanție de 50 de bani urmând să intre abia după epuizarea stocurilor. Neoficial, acesta este și motivul în care multe magazine automatele de colectare sunt marcate ca fiind ”nefuncționale tehnic” – de fapt, nu au ce ambalaje să colecteze momentan, iar retailerii nu vor ca clienții să le folosească (în mod greșit) pentru ambalajele non-SGR.
Magazinele mici, nefericite că devin colectori de ambalaje
Unii dintre cei mai nefericiți sunt proprietarii de magazine mici, pentru care colectarea ambalajelor va fi o problemă mai ales de spațiu. Legea dă însă posibilitatea asocierii magazinelor mici (sub 200 de metri pătrați), dar și formării unor parteneriate cu primăriile pentru colectarea ambalajelor SGR. ”De la această posibilitate legală până la a lua pe cineva de urechi pentru care nu dorește să se asocieze mi se pare o cale destul de lungă”, susține ministrul Mediului, Mircea Fechet. Oficialul dă de înțeles că se discută acum scenarii prin care ministerul și Administrația Fondului de Mediu să vină în sprijinul micilor comunități.
Citeste si:
”Unul din elementele cheie ale SGR e legat de accesibilitate. Dacă ești la țară sau la oraș, mergi la magazin și cumperi o sticlă cu apă pentru care ți se oprește o garanție, cred că trebuie să ne gândim în ce măsură, atunci când cetățeanul returnează PET-ul gol, putem să îl trimitem la primărie, care poate e îmtr-un alt sat, poate la 2 ore de mers pe jos”, avertizează Mircea Fechet. Principiul accesibilității rămâne fundamental, insistă ministrul, și ar trebui sprijinite nu doar primăriile, ci și micii comercianți, pentru a ca procesul să decurgă cât mai ușor și fluid.
Turnul de control și prima colectare
Momentan nu se știe care va fi rata de returnare a ambalajelor SGR în magazinele mici și în cele mari, iar primele luni vor permite RetuRO să facă o estimare. De pildă, se preconizează că 50% din colectare va fi manuală și 50%, la automate, dar realitatea ar putea fi diferită. De asemenea, se estimează că vor fi circa 2.000 de colectări pe zi la nivel național, iar pentru a le coordona va exista un ”turn de control”, similar cu cele din aeroporturi, spune Gemma Webb, CEO-ul RetuRO.
Citeste si:
Așa se vor elimina măcar 2 cauze de ”nefericire” – acumularea ambalajelor SGR la comercianți și cursele lungi cu aceste ambalaje către centrele naționale de colectare. Regula este ca rutele să aibă cel mult 150 de kilometri - dar nici camioanele să nu plece cu încărcătura la doar jumătate din capacitate, ci să fie eficiente. Prima colectare ar urma să aibă loc săptămâna aceasta, cel mai probabil, iar vehiculele care vor face colectarea, la cererea retailerilor, vor fi contractate ”on spot” de către RetuRo. În ianuarie-februarie vor fi mai clare rutele și ritmurile de colectare și se va putea lucra cu date concrete.
De ce este HoReCa nefericită cu SGR
Printre cei ”nefericiți” se numără și HoReCa, care are obligația, de la 30 noiembrie, de a percepe garanția de la clienții care nu consumă în locație (deci iau sticla, PET-ul sau doza ”acasă”) și de a preda RetuRO ambalajele SGR de la produsele consumate în locație. Pentru cei care au multe astfel de ambalaje – hoteluri, restaurante, cluburi mari - se vor putea instala containere sau se vor găsi soluții speciale, a indicat Gemma Webb.
Citeste si:
Micii operatori HoReCa vor colecta manual, la fel ca magazinele mici, doar ambalajele de la băuturi consumate în locație. Deci, spre deosebire de comercianți, HoReCa nu trebuie să primească orice ambalaj, ci doar cele consumate în unitatea respectivă.
Se vor scumpi băuturile din cauza ambalajelor SGR?
Un alt motiv de nefericire – de data aceasta pentru consumatori – ar fi o posibilă scumpire a produselor îmbuteliate în astfel de ambalaje. ”Ambalajele şi costul de gestionare a ambalajelor nu vor creşte preţul final al produselor”, răspunde Alice Nichita. Din acest motiv garanția este indicată separat pe eticheta produselor cu ambalaj SGR.
E la fel ca în cazul fisei de 50 de bani pe care o introduci în căruciorul de cumpărături, explică și Gemma Webb. ”Practic, e ca și cum ar închiria sticla”. Acest lucru nu înseamnă că respectivele produse nu se pot scumpi din alte motive – inflație, creșterea prețurilor energiei.
Nici valoarea garanției, cu care unii ar putea fi nefericiți (de pildă, RetuRO, dacă nu acoperă costurile sistemului), nu e bătută în cuie decât în primii ani. Valoarea de 50 de bani a fost aleasă pentru că e suficient de mare ca să motiva consumatorul să returneze ambalajele, dar destul de mică pentru a nu fi percepută ca o majorare semnificativă a prețului. O valoare unitară asigură simplitate, cel puțin în faza inițială a SGR, fiind dificil să se opereze cu mai multe valori. Dar ea ar putea fi ajustată în timp, odată ce consumatorii se acomodează cu sistemul, pentru a reflecta mai bine costurile generate de colectarea ambalajului respectiv.
Sursa foto: RetuRO SGR
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
