Într-un articol estimativ privind venitul disponibil pe gospodărie și rata riscului de sărăcie realizat de Eurostat, România este singura țară UE care apare în studiu sub semnul „lipsei informațiilor disponibile”. La sesizarea wall-street.ro, Eurostat ne-a transmis că Institutul Național de Statistică al României nu i-a prezentat datele privind „rata populației de 18-64 de ani aflate în risc de sărăcie” pe care trebuia să le strângă în ancheta prin sondaje dedicată Statisticilor Uniunii Europene privind Veniturile și Condițiile de Trai (IEU-SILC).

Țara noastră s-a obișnuit oricum să ocupe ultimul sau penultimul loc în statisticile care aliniază țările din Uniunea Europeană (la bătaie, de regulă, cu Bulgaria), și asta la capitole esențiale precum salariul mediu, infrastructura de transporturi, abandonul școlar și alte aspecte esențiale ale educației. Lista în care România este codașă, înaintea codașei (de regulă țara noastră se înghesuie cu Bulgaria la ocuparea locului din urmă sau locului dinaintea acestuia) sau între ultimele câteva locuri din UE poate să continue pe mai multe direcții economice sau administrative cu efect economic: România a avut unul cele mai mari deficite bugetare în anul 2020, cele mai mici încasări fiscale din UE pentru ultimii 13 ani la rând, una dintre cele mai mari rate ale inflației etc.

Întârziați economic, corijenți și în ce privește informațiile despre cât de săracă e populația țării

Setul de date IEU-SILC pe care îl strânge Eurostat își propunea, în ce privește articolul despre care vorbim, denumit Estimări timpurii asupra veniturilor și sărăciei, să aproximeze (între altele) rata riscului de sărăcie pentru populația de 18-64 de ani în țările membre UE, pornind de la venitul disponibil pe gospodărie.

Citește și Alimentele românești, de două ori mai scumpe decât cele nemțești dacă luăm în calcul salariile. ”Fake news-ul” lui Cîțu era de fapt adevărat

Această estimare a fost făcută pe baza informațiilor strânse de la Institutele Naționale de Statistică ale fiecărei țări UE, potrivit a ceea ce ne-a transmis Eurostat. În acest punct, Institutul Național de Statistică (INS) al României nu „și-a făcut treaba” și nu a făcut disponibile datele pentru studiul Eurostat. Nu știm dacă INS nu a dorit să comunice datele sau dacă nu le-a colectat la timp, cum ar fi scenariul mai plauzibil, însă oricare dintre cele două variante este alt semn auto-defavorabil pe care România îl bifează în documentele în care statele Uniunii sunt comparate între ele. Să fii, pe lângă toate celelalte întârzieri și disfuncții, țara în care și instituțiile publice compuse din profesioniști (așa cum este INS) nu-și fac temele, așa cum toți ceilalți 26 parteneri din UE și le-au făcut, este atât grăitor, cât și îngrijorător cu privire la felul în care este societatea și felul în care îi sunt administrate problemele cu care se confruntă.

Citeste si:
România, pe ultimul loc în UE la investiții în cercetare și dezvoltare
România, pe ultimul loc în UE...

Citește și Dăianu îl contrazice pe Ciolacu: E fals dacă spui că PNRR înseamnă austeritate

Danezii au făcut treaba în locul nostru, și am ieșit tot pe ultimul loc

În aceleași zile ale apariției articolului Eurostat despre care vorbim, a apărut o analiză a Danmarks Nationalbank, Banca Centrală a Danemarcăi, citată de CNBC, și din care reieșea că, dintre toate țările Uniunii Europene, România avea cele mai sărace gospodării din Uniunea Europeană la finalul anului 2020. Asta însemnând o valoare medie a gospodăriei românești de 80.000 de coroane daneze (echivalentul a 10.400 de euro), de 5,5 ori mai mici decât media UE (58.500 euro), și de 20 de ori mai mici sau peste acest număr decât țările cu cele mai bogate gospodării europene (Danemarca și Olanda), ale căror medii în ce privește gospodăriile se ridică la valoarea de 244.000 de euro, respectiv 205.400 de euro. Iar asta în contextul în care, după primele valuri ale pandemiei și efectele restricțiilor, la finalul anului 2020 deja se vorbea de cea mai mare creștere economică din UE în cazul României, o creștere care ajunsese la 4,8% deja în acel moment. Pornind de la această creștere, guvernanții țării au făcut un trend din a repeta cu exaltare în ultima perioadă că Economia țării noastre are cea mai rapidă, cea mai mare creștere etc. din UE la capătul (de până acum) al pandemiei. Însă în aspectele care îi dor pe români se rătăcesc sau întârzie colectarea datelor.

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri