România are cei mai scumpi bugetari, dar statul preferă să sufoce tot mediul privat. Economist: guvernanții trebuiau să arate că și statul reduce cheltuielile

Modificările fiscale pregătite de guvern vor fi purtate în cârcă de mediul privat, în timp ce bugetarii nu vor simți prea mult efectul reducerii cheltuielilor. Acest lucru creionează o inechitate între mediul privat și cel de stat, conform lui Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România. Ironia face că Guvernul alege să menajeze angajații din administrația publică în condițiile în care bugetarii din România sunt cei mai „scumpi” din Uniunea Europeană.

După mai multe drafturi care au circulat în presă de mai bine de o lună, Guvernul a venit cu proiectul oficial al modificărilor fiscale care are ca scop atragerea banilor la buget. Problema găurii de la buget a fost evidențiată la jumătatea acestui an, atunci când fostul șef ANAF, Lucian Heiuș, pleca din funcție, lăsând în urma lui un deficit la 5 luni de 37 mld. lei, aproape jumătate din toată suma pe care a propus-o Guvernul României pentru finalul de an.

În cursa de a nu pierde banii europeni, Guvernul a ajuns la o înțelegere în ceea ce privește modificările fiscale, dar și la metodele prin care ar putea reduce cheltuielile publice. Practic, pentru a rezolva problema deficitului bugetar, statul trebui să capteze mai mult de la companii și populație (prin taxe și impozite), dar și să strângă punga în ceea ce înseamnă cheltuielile cu administrația publică. A făcut oare acest lucru?

Citeste si:

Prin aceste modificări, majoritatea banilor vor veni din sectorul privat. Practic, mesajul Guvernului este: «aș fi putut cheltui mai mult dacă voiam, dar să nu mai cheltuim».
Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România

Conform economistului Adrian Codirlașu, Guvernul a fost mai blând cu bugetarii decât cu mediul privat, cu toate că avem cele mai mari costuri pentru administrația publică din toată Uniunea Europeană. România este statul UE care a înregistrat cea mai mare pondere a cheltuielilor din bugetul național pentru salariile angajaților la stat, arată datele Eurostat, citate în Raportul anual al Consiliului Fiscal din 2021.

„Guvernanții ar fi trebuit să înceapă să arate că și statul își reduce cheltuielile, nu că reduce doar niște cheltuieli potențiale viitoare, cum ar fi niște posturi neocupate. O altă «măsură» a fost să taie anumite tichete de vacanță, dar în același timp să le crească valoarea, deci, nu va schimba cu nimic efectul net la buget”, explică economistul.

Citeste si:

Sursă grafic: Consiliul Fiscal/ Eurostat

Câți bani vor fi tăiați „de la gura” bugetarilor

În acest an, efectul la bugetul de stat se va vedea vedea doar din prisma reducerii cheltuielilor bugetare, pentru că taxele noi şi majorările vor produce efecte abia din 2024, conform notei de fundamentare a proiectului. Impactul pe bugetul de anul acesta ar urma să fie de 630 mil. lei.

În ceea ce privește creșterile de taxe, suportate de consumatori și mediul privat, acestea ar trebui să aducă la buget 16 miliarde de lei în 2024, şi 20 miliarde de lei în plus în 2025. În ceea ce privește strângerea pungii de la stat, aici, supa rămâne costantă, iar, începând cu 2024, statul ar trebui să economisească 3 miliarde de lei în fiecare an.

Sursă: Notă fundamentare/ M Finanțe

Măsurile pentru reducerea cheltuielilor instituţiilor şi autorităţilor publice:

Citeste si:

diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora;
desfiinţarea posturilor vacante;
desfiinţarea funcţiei de şef birou;
diminuarea ponderii funcţiilor publice de conducere în totalul funcţiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%.
În schimb, valoarea voucherelor de vacanță crește la 1.600 lei, pentru care va fi plătită contribuția de asigurări de sănătate (CAS) de 10% și vor fi acordate doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei. De asemenea, voucherele de vacanță și tichetele de masă vor putea fi acordate și în bani.

Măsurile fiscale care impactează mediul privat:

Impozit minim pe cifra de afaceri – companiile cu afaceri mai mari de 50 mil. euro vor plăti impozitul minim pe cifra de afaceri, în cazul în care impozitul pe profit ar fi mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri;
Impozit pe cifra de afaceri pentru bănci – cifra de afaceri a băncilor se calculează ca veniturile din dobânzi şi impozitul este de 1%.
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt: 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro; 3%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau care desfăşoară activităţi în producţie de software, restaurante, catering, baruri, stomatologie etc.
Se elimină scutirea la plata contribuţiilor sociale de sănătate pentru angajaţii din construcţii şi scutirea la plata contribuţiilor sociale de sănătate pentru angajaţii din sectorul agricol şi din industria alimentară;
Creşte TVA de la 5% la 9% pentru serviciile constând în permiterea accesului la parcuri de distracţii şi parcuri recreative, livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale (maximum 120 mp.), inclusiv a terenului pe care sunt construite, livrarea de energie termică, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute; livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă.
Impozit de 5% pe tranzacţiile imobiliare cu clădiri rezidenţiale. Se calculează, la prima vânzare, prin aplicarea unei cote de 5% asupra preţului de vânzare al fiecărei clădiri rezidenţiale vândute, din care se scade valoarea de 600.000 lei, fără a lua în considerare taxa pe valoarea adăugată aferentă.
Impozit special de 0,3% pentru locuinţe de peste 500.000 de euro şi maşini de peste 75.000 de euro.