După cea mai proastă săptămână a leului din ultimii cinci ani, timp în care moneda națională s-a depreciat cu 2,9% față de euro, Valentin Tătaru, economist-șef ING Bank România, spune că nu se va grăbi să schimbe estimarea de 5,05 lei/euro pe care banca o are pentru cursul de schimb la finalul acestui an, chiar dacă acum ținta poate părea puțin optimistă. Ce ne așteaptă după alegeri? Creșterea taxelor pare inevitabilă, dar economistul are și o veste bună: dacă statul își corectează cheltuielile în mod inteligent, creșterea taxelor ar putea să fie mai mică, iar mărirea TVA chiar evitată. Într-un scenariu pesimist, fără măsuri fiscale pentru reducerea deficitului anul acesta, Tătaru dă șanse de peste 50% ca agențiile de rating să retrogradeze rating-ul României la categoria ”junk” (nerecomandată investițiilor).
BNR a anunțat vineri un curs de schimb oficial de 5,1165 lei/euro, după ce, în vinerea de dinaintea alegerilor, cursul era de 4,9773 lei/euro. Deprecierea de 2,9% a șocat, mai ales în condițiile în care cursul leu a fost extrem de stabil în ultimii trei ani, cu fluctuații anuale în general de +/- 0,3%
2020 a fost ultimul an cu fluctuații notabile, cursul fiind atunci în creștere cu 1,89% (de la 4,7793 la 4,8694 lei/euro).
!function(){"use strict";window.addEventListener("message",(function(a){if(void 0!==a.data["datawrapper-height"]){var e=document.querySelectorAll("iframe");for(var t in a.data["datawrapper-height"])for(var r,i=0;r=e[i];i++)if(r.contentWindow===a.source){var d=a.data["datawrapper-height"][t]+"px";r.style.height=d}}}))}();
Prognoza pe cursul EUR/RON
Wall-Street.ro: ING are o prognoză a cursului de schimb de 5,05 lei/euro pentru finalul anului 2025. Veți schimba ținta după evoluțiile din ultimele zile?
Valentin Tătaru: Nu m-aș grăbi să schimb prognoza după doar 2-3 zile de volatilitate, deși ținta de 5,05 anticipată de noi este acum probabil puțin cam optimistă, dar nu nerealistă. Cred că putem asista și la o întoarcere a cursului.
Acum este multă emoție în piață, multă volatilitate legată de contextul electoral și cred că evoluția cursului de zilele acestea nu este tocmai reprezentativă. În trecut, mereu a existat volatilitate deosebită în perioadele electorale. Să nu credem că ce se întâmplă în aceste zile se va întâmpla tot anul sau pe termen lung.
Wall-Street.ro: Vom mai vedea un curs de sub 5 lei/euro?
Valentin Tătaru: În următoarele luni este foarte puțin probabil să mai vedem cursul sub 5 lei/euro. Cred că ne întoarcem mai degrabă la ce vedeam înainte de 2020-2022, adică înainte de război și pandemie. Mă refer la o depreciere a leului de circa 2% pe an, cu fluctuații care ar varia în funcție de evoluția economică, inflație, contextul internațional, etc.
Aveam și încă avem o monedă supraevaluată și e absolut normal ca pe termen mediu-lung să ne depreciem ușor-ușor, mai ales până când nu se corectează deficitele
Valentin Tătaru, ING
Presiunea pe curs pe care o vedem acum este cauzată de datele fundamentale ale economiei României, și, desigur, de incertitudinea alegerilor.
Avem incertitudine cu privire la deficitul bugetar, în legătură cu ce Guvern vom avea, în legătură cu ce președinte vom avea.
Măsurile fiscale trebuie luate imediat după alegeri, altfel România rămâne fără timp
Wall-Street.ro: Cât timp va avea noul Guvern pentru a reduce deficitul și pentru a evita o cădere mai mare a cursului de schimb și alte efecte negative în economie?
Valentin Tătaru: Nu ne permitem să mai amânăm reducerea deficitului. Asta e fundamental, asta e problema. Nu ne permitem să rămânem cu deficitele care au fost anul trecut. Mă aștept ca orice Guvern va veni să adopte măsuri pentru redresarea deficitului.
Piețelor nu le pasă cine conduce, cine este la guvernare. Le pasă ce măsuri se iau, dacă se iau și când se iau.
Valentin Tătaru, ING
Nu este vorba doar de măsurile luate pentru prevenirea deficitului. Contează foarte mult și intervalul de timp în care aceste vor fi aplicate: cât de repede se vor lua măsurile. Nu avem mult timp, iar aici mă refer la câteva luni, nu mai mult de atât, pentru că altfel deja va fi foarte greu să mai corectăm deficitul din 2025.
Dacă nu se iau măsuri, deja deficitul ajunge probabil la nivelul înregistrat anul trecut (n.red 9,4%). Într-un asemenea scenariu estimez că șansele de retrogradare a ratingului de țară ar depăși 50%.
Citiți și Analiștii nu cred că BNR își va lua mâna de pe curs, dar nici că România merită un leu mai puternic
Ce taxe vor crește: Mărirea TVA, ultima soluție
Wall-Street.ro: Care sunt măsurile concrete pentru corectarea deficitului, pe care le așteptați de la noul Guvern?
Valentin Tătaru: Mă aștept atât la măsuri pe partea de venituri, dar și pe partea de cheltuieli. Aș sublinia chiar măsurile ce țin de cheltuieli, care sunt acum puțin subestimate și care probabil vor fi mai mari decât așteptările.
Așadar, nu mă aștept doar la taxe mai mari. Nu doar prin taxe mai mari va fi corectat deficitul. Comisia Europeană nu ne cere să mărim taxele, ci reformă fiscală. Desigur, reforma fiscală probabil va include și ceva creșteri de taxe, dar nu înseamnă doar asta. Înseamnă introducerea taxării diferențiate pe proprietăți, înseamnă reducerea cash-ului din economie, digitalizarea ANAF, controale țintite pe baza analizei de risc.
O reformă fiscală înseamnă multe lucruri. Probabil va include și o creștere de taxe, pentru că din păcate o adoptăm prea târziu și nu mai este timp ca aceste măsuri să își facă efectul în 2025.
Wall-Street.ro: La ce taxe noi sau la ce taxe mărite vă așteptați?
Valentin Tătaru: Strict legat de taxe, principalii ”suspecți” sunt cunoscuți. TVA rămâne ultima soluție, deși îmi este greu să văd cum va fi evitată creșterea acestei taxe.
Apoi poate se mai ajustează taxele pe dividende, impozitul pe venit, etc.
Nu cred că vom vedea o singură măsură ”fanion” care să rezolve totul, ci un mix de măsuri, așa cum au mai fost și în trecut. Se va lua câte puțin din toate. Probabil aceasta ar fi și cea mai înțeleaptă abordare.
Probabil singura măsură care chiar ar avea un efect evident ar fi creșterea TVA. Totuși, trebuie avut în vedere că o creștere a TVA, ca măsură unică, este inflaționistă și s-ar suprapune deprecierii cursului de schimb, care este și ea inflaționistă, și nu cred că asta e direcția care se dorește și nici nu cred că este direcția în care ar trebui să mergem.
Fiecare punct de depreciere a cursului de schimb se transformă în aproximativ 0,2 – 0,3 puncte de inflație, în funcție de momentul în care are loc. Cel mai probabil soluția rezolvării deficitului va fi modificarea unor taxe pe principiul ”câte puțin din toate”, plus o reducere a cheltuielilor.
Valentin Tătaru, ING
Nu cred că este nerezonabil să ne încadrăm la 7% anul acesta. Cu cât luăm măsuri mai repede, cu atât va fi mai bine. Cu cât mai târziu, cu atât ne va fi mai greu și vom plăti costuri mai mari.
Ungaria a rezistat fără fonduri UE. România în momentul de față? Nicio șansă
Wall-Street.ro: Cum vedeți economia României într-un scenariu mai degrabă izolaționist sau sub un președinte care ar avea o abordare similară celei pe care Viktor Orban o are în Ungaria?
Valentin Tătaru: Comparația cu Ungaria poate fi analizată din mai multe puncte de vedere.
Pe de-o parte Ungaria are una dintre cele mai deschise economii din Europa din punct de vedere al direcției și al relației față de țările UE, în special dacă ne uităm la exporturi raportat la PIB. Privind cifrele, economia Ungariei este chiar mai deschisă decât a României. La nivel de declarații, desigur, Viktor Orban are declarații conflictuale, dar când mă uit pe cifre, la ce investiții au din Germania sau alte țări europene... aș zice că declarațiile nu se potrivesc cu realitatea.
Nu spun că Orban este un model bun neapărat, dar strict economic nu aș zice că a fost un dezastru. Ungaria a supraviețuit fără fonduri europene, un lucru pe care România nu îl poate face. Strict economic, Ungaria a scos-o la capăt fără fonduri europene. Și aici vorbim de miliarde pe care Ungaria nu le-a luat. Este o abordare pe care România nu și-o permite.
În momentul de față suntem mai dependenți de fondurile europene decât am fost vreodată. Nu ne permitem sub nicio formă să pierdem fonduri UE în perioada următoare.
