După o perioadă electorală finalizată doar pe jumătate și cu tensiunile politicie încă la un nivel ridicat, România trebuie să revină la realitatea de zi cu zi în 2025, să reia investițiile, să convingă UE că merităm fondurile din PNRR, să țină în frâu scumpirile și să aducă mai mulți bani la bugetul de stat. Vestea bună? Economiștii nu cred că urmează ”prăpădul” anul viitor – creșterea PIB se menține și va fi mai mare decât în acest an, iar salariile vor continua să aibă un trend ascendent. Vestea proastă? Politicienii nu vor mai putea ignora gaura bugetară și vor trebui să o îngroape cu ajutorul taxelor. Noua coaliție guvernamentală nu va avea spațiu să negocieze DACĂ taxele vor fi mărite, ci doar CARE vor fi taxele mărite.
”Nesiguranța cu privire la ce urmează anul viitor rămâne ridicată, în special din cauza măsurilor fiscale mult așteptate care ar putea fi puse în aplicare pentru a rezolva problema deificitului bugetar. Ne menținem pentru moment prognoza de creștere a PIB de +2,8% pentru 2025, dar există riscuri ca aceasta să fie mai mică, în funcție de cât de puternic va fi afectată creșterea economică de noile măsuri fiscale”, spun economiștii ING Ștefan Posea și Valentin Tătaru.
ING se așteaptă ca economia României să urce cu 1% în 2024, Raiffeisen are o țintă de 1,2%, în vreme ce BCR/Erste mizează pe o creștere de 0,8%.
La finalul primelor nouă luni din aces an, România înregistra o creștere economică de 1,1%. Așa cum s-a întâmplat și în primele trimestre din 2024, creșterea economică a României a fost susținută de consum, care la rândul său a crescut datorită majorării pensiilor și a salariilor. Problema este însă că producția internă nu a crescut pe măsură, așa că soluția au fost importurile, situație care a făcut practic ca România ”să exporte” creștere economică în alte țări.
Menținem deocamdată prognoza de creștere a PIB de +2,8% pentru 2025, dar riscurile sunt mai degrabă înclinate în jos, în funcție de cât de negative vor fi pentru creștere măsurile fiscale implementate.
Vlad Ioniță, economist BCR/Erste
Reforma fiscală este obligatorie, dar ar putea afecta creșterea economică și ar putea duce la noi scumpiri
România va avea de acoperit anul viitor un deficit care cel mai probabil va ajunge la 8% în 2024. Ar fi al doilea cel mai mare deficit din ultimul deceniu, depășit doar de 2020 - un an cu cheltuieli extraordinare provocate de pandemia COVID-19.
O gură de oxigen a venit chiar săptămâna aceasta, când UE a acceptat o perioadă de ajustare de șapte ani în loc de patru, pentru reducerea deficitului bugetar la 3%. Boloș anunțate că acest lucru s-ar putea întâmpla în luna octombrie, în premieră la conferința Future Banking Summit.
Deși este greu de estimat acum cu exactitate care va fi efectul reformei fiscale asupra economiei în 2025 – în condițiile în care nici nu știm în ce va consta reforma fiscală – cel mai probabil aceasta va trage în jos creșterea economică pe termen scurt și, dacă va fi amânată, va duce la adoptarea măsuri de urgență, nu tocmai optime, și cu potențiale efecte negative mai mari.
Reforma fiscală de anul viitor ar putea prezenta un risc pentru creșterea economică, dar ar putea duce și la creșterea inflației. Cu toate acestea, (re)câștigarea credibilității pe frontul fiscal este o necesitate.
Economiștii ING
Sursa grafic: ING
”Anul viitor, incertitudinea rămâne ridicată, în special din cauza măsurilor fiscale mult așteptate care ar putea fi puse în aplicare pentru a aborda deficitul bugetar mare. Menținem deocamdată prognoza de creștere a PIB de +2,8% pentru 2025, dar riscurile sunt mai degrabă înclinate în jos, în funcție de cât de negative vor fi pentru creștere măsurile fiscale implementate”, spune Vlad Ioniță, economist BCR/Erste.
Economiștii subliniază că dacă noua coaliție guvernamentală va adopta noile măsuri fiscale necesare și dacă se va concentra pe continuarea reformelor cerute de Uniunea Europeană (UE) prin Planul de Redresare și Reziliență (PNRR), riscurile cu privire la pierderea sau amânarea tranșelor de bani UE vor fi reduse
În plus, este esențial ca România să se poată împrumuta acum fără probleme de pe piețele internaționale, în condițiile în care se află într-un moment în care mai multe mari proiecte de infrastructură se află în desfășurare și ar putea duce la o creștere a productivității țării, într-un context internațional în care „friendshoring” și „nearshoring” vor rămâne probabil priorități politice cheie.
Conceptul de nearshoring presupune producția cât mai aproape de piața consumatoare. Acesta a devenit tot mai important după pandemie, când problemele logistice de la nivel global au arătat cât de importantă este producția locală sau în țări cât mai apropiate.
Săptămâna trecută, înainte de anularea alegerilor prezidențiale și scoaterea din joc a candidatului cu viziuni anti-europene Călin Georgescu, pentru scurt timp, băncile au încetat să acorde împrumuturi statului pentru acoperirea deficitelor temporare, evidențiind impactul crizei politice asupra economiei.
Concret, care sunt măsurile fiscale cele mai probabile în 2025?
Structura, magnitudinea și data la care vor fi aplicate noile modificări fiscale sunt factorii cheie care vor influența impactul acestora în economie.
Cu cât negocierile politice pentru un nou guvern vor fi mai lungi, cu atât mai mari vor fi riscurile unor măsuri ce nu sunt optime.
Economiștii ING
”Dezbaterea (n.red. din coaliție – despre măsurile fiscale) va fi dominată de pensiile militare, guvernanța corporativă a companiilor de stat și de mărimea aparatului de stat (n.red. numărul de angajați la stat). Următoarele pe listă vor fi probabil discuțiile despre taxarea IMM-urilor, taxele pe proprietate, taxarea dividendelor și a bunurilor de lux. Ne așteptăm să existe o dezbatere mai restrânsă decât în acest an cu privire la o posibilă impozitare progresivă vs. cota unică”, spun economiștii ING.
Structura modificărilor fiscale din 2025 rămâne nesigură, dar una dintre cele mai discutate măsuri a fost reducerea semnificativă a pragului micro. Mai exact, Comisia Europeană a cerut Guvernului să scadă pragul cifrei de afaceri de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderii de la 500.000 euro la 88.500 euro. Ulterior, ministrul de Finanțe a declarat că acest lucru nu mai este necesar. O decizie finală va fi luată la începutul anului viitor.
”Un scenariu ipotetic ar putea presupune reducerea semnificativă a pragului IMM, cuplată cu taxe mai mari pe proprietăți, bunuri de lux și dividede, precum și eliminarea completă a unor facilități fiscale pentru anumite industrii. Nici creșterea TVA și a cotei unice nu sunt excluse, dar inflația persistentă complică modificarea acestora”, spun economiștii ING.
Dobânda de politică monetară și posibilitatea ca România să fie retrogradată de agențiile de rating
Riscul ca România să fie retrogradată de agențiile internaționale de rating a crescut în ultima perioadă, dar, realist vorbind, șansele ca acest lucru să se întâmple sunt reduse. Derapajul fiscal din ultimii ani este și aici principalul motiv invocat de specialiști.
”Chiar dacă ștacheta pentru o retrogradare rămâne ridicată, credem că riscurile pentru o eventuală perspectivă negativă nu pot fi ignorate și probabil au crescut. În general, ne așteptăm ca rapoartele de rating să adopte un ton mai dur cu privire la evoluțiile fiscale. Acestea fiind spuse, considerăm că retrogradarea ratingurilor este posibilă în cazul unei probleme iminente și semnificative de absorbție a fondurilor UE, ceea ce nu este cazul în prezent”, consideră economiștii ING.
În privința dobânzii cheie, aceștia cred că BNR va menține rata actuală de 6,5% până la jumătatea anului viitor. În a doua jumătate a anului 2025, ING anticipează că nivelul dobânzii cheie va fi redus cu 0,75 puncte procentuale, până la 5,75%.
