A mai rămas o săptămână până la începerea anului școlar, însă pe măsură ce ne apropiem de începerea anului școlar, situația pare să devină din ce în ce mai incertă pentru profesori. Alisa Vancea, profesor de fizică la Colegiul Național Gheorghe Vrănceanu din Bacău spune că informațiile ajung cu mare întârziere în rândul cadrelor didactice.
Deși profesorii din acest colectiv au fost instruiți încă de la începutul pandemiei să predea în regim online, dificultățile cele mai mari vin din lipsa interacțiunii fizice dintre elev și profesor, ceea ce generează o autoritate din ce în ce mai scăzută a cadrului didactic.
„Chiar dacă nouă ni s-a făcut un instructaj, la nivelul profesorilor sunt foarte multe reguli, iar noi nu mai avem aproape niciun drept. Sistemul de învățământ în online este foarte prost gândit. Este gândit pentru a fi beneficiar strict elevul. Dar ca elevul să beneficieze de un proces de educație corect, care să-l avantajeze, trebuie să se pună la îndemâna profesorului instrumentele de decizie. În predarea online, autoritatea profesorului nu mai este recunoscută”, spune Vancea Alisa.
Deși profesorilor li se spune să pună mai mult accent pe interacțiunea cu elevii în cadrul predării online, aceasta se face cu dificultate de multe ori, în contextul în care elevii nu sunt obligați să stea cu camera pornită, mai ales că mulți dintre ei nu dețin o cameră la dispozitivul pe care îl au acasă.
Citeste si:
„Ni se se spune să păstrăm interacțiunea cu elevul. Dar cum, trimițând doar niște date? Dacă noi ca profesori nu suntem organizați ca bază legislativă. Ar trebui ca elevii să fie prezenți la ore, să stea cu camera pornită la ore, să observi interacțiunea. Interacțiunea este și orală, nu doar scrisă (...) Problema este că nu toți au disponibilitate e cameră video, de microfon”, a mai precizat pentru Wall-Street cadrul didactic.
Studiile de la disciplinele științifice sunt puse la mare încercare de izbucnirea pandemiei. Dacă un profesor de fizică putea înainte să se folosească oricând de tablă pentru explicații suplimentare pe care să le acorde elevilor, situația este mult mai dificilă la nivelul predării online.
„Mi-a fost greu mai ales pentru gimnaziu să le pun la dispoziție toate premizele pentru a înțelege noțiunile predate. Făceam atât înregistrări audio pe care le transmiteam atunci când simțeau că nu au înțeles noțiunea nou introdusă. Făceam schițele pe care ei ar trebui să le aibă în caiet ca și cum ar fi la școală. Atât la nivelul gimnazial, cât și la cel inferior, înainte de a avea orele online îmi pregăteam materialul, adică scriam exact lecția pe foi, exact cum trebuiau ei să aibă în caiet. Ca și cum ar fi fost o tablă pe care să o acceseze oricând, ca și cum ar fi fost în clasă”, a mai spus profesorul.
Citeste si:
„Vor să ne plătim noi internetul”
Alisa Vancea spune că probleme legate de finanțările pentru echipamente sanitare și infrastrutura digitală rămân probleme deja vechi în sistemul de învățământ. Echipamentele sanitare susținute din banii de la primăria orașului sunt disponibile doar pentru prima lună de școală, urmând ca ulterior profesorii și elevii să vină cu măștile de acasă. Pe lângă aceasta, infrastructura de internet le dă mari bătăi de cap profesorilor care vor preda după scenariul hibrid (cel în care se optează pentru cursuri la clasă și cursuri online simultan).
„Vor să ne plătim noi internetul. Nu poți să predai simultan la 40 de clase pentru că nu ține platforma atât. Noi dacă vom opta pentru un sistem de învățământ hibrid, noi nu avem infrastructură de internet, noi vom folosi datele noastre mobile la care să ne conectăm. Sunt niște cheltuieli în plus pe care ministerul nu le-a prevăzut”, mai spune profesorul.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
