Prima zi de școală, în plină pandemie de COVID-19: Oportunități pentru educație și îmbrățișări interzise

Este primul început de an școlar din istoria învățământului românesc care se desfășoară complet atipic. 12.423 de unităţi de învăţământ din țară și-au redeschis porțile pentru cei 2,8 milioane de elevi şi preşcolari. Dintre acestea, în 4.915 unităţi școlare elevii vor învăța în regim hibrid (scenariul galben), iar în alte 263 de școli elevii vor învăța exclusiv online.

Elevii din școlile care au început cursurile în scenariul verde sau galben au venit astăzi la școală împărțiți pentru a-și revedea colegii și profesorii și pentru a marca începutul anului școlar 2020-2021.

Prima reacție a celor mici a fost să fugă spre învățătoare să o ia în brațe și ulterior își dădeau seama că nu trebuiau să facă gestul acesta.

Violeta Dascălu, director la Școala Gimnazială Ferdinand I

A fost, cu siguranță, o primă zi de școală atipică, fără flori (sau cu mai puține comparativ cu anii precedenți), dar cu aceeași agitație și emoție specifică, chiar și în ciuda pandemiei de COVID-19. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” spune că emoțiile părinților și copiilor sunt semnele reale că viața merge mai departe, chiar și în ciuda faptului că „ne așteaptă o toamnă dificilă și cel mai probabil, un val doi al infectărilor”.

Citeste si:
Retrospectiva de an școlar pandemic. Cum s-a simțit din perspectiva...
Retrospectiva unui an școlar...

Violeta Dascălu, director la Școala Gimnazială Ferdinand I menționează că acest început de an a fost presărat de emoții și de nerăbdări noi care, în final, au cuprins pe toată lumea, de la copii la părinți.

Citiți și Prima zi de școală în București după 6 luni de pauză

„Copiii au fost tare nerăbdători, cei care trebuiau să intre în săli la ora 11, au venit mai devreme (...) Au venit până și copiii cu nevoi speciale. Îmi povesteau colegii că unii copii aveau lacrimi în ochi și că prima reacție a celor mici a fost să fugă spre învățătoare să o ia în brațe și pe urmă imediat își dădeau seama că nu trebuiau să facă gestul acesta”, spune directorul.

Citeste si:
COVID 19 iunie | Județele cu cel mai mare număr de cazuri noi
COVID 19 iunie | Județele cu...

Astăzi, prioritățile școlilor au fost să asigure în primă instanță un triaj corespunzător și să pună la dispoziție căi de acces diferite pentru elevi. În zilele care vor urma, personalul didactic şi nedidactic va supraveghea circulaţia elevilor şi a cadrelor didactice pentru respectarea distanţării fizice şi a tuturor măsurilor, astfel încât să nu existe apropiere între elevi din clase diferite, respectiv cadre didactice şi elevi în afara sălilor de clasă.

„În final suntem pregătiți pentru orice scenariu pe care îl vom aborda. Am folosit toate spațiile posibile, inclusiv cancelaria profesorilor și sala de festivități. Avem și o clasă în grădină, în aer liber. Suntem pregătiți cu camere web cu transmisie online”, a mai precizat Violeta Dascălu.

Provocările noului an școlar pandemic

Marian Staș, expert în educație și consilier în Ministerul Educației expune două mari provocări la nivelul sistemului de învățământ românesc. Primul este cel ce ține de gestionarea achiziției de echipamente electronice, aspect asupra căruia Ministerul Educației și Cercetării nu a reușit să ofere decât un randament de 30%, un rezultat „impardonabil și de neiertat”. Al doilea aspect important îl reprezintă nealocarea și neîncadrarea resurselor financiare și umane pentru ceea ce înseamnă tranziția către sistemul de învățământ online și adaptarea la noile condiții de învățământ.

Citeste si:
Prima zi de școală în Giurgiu: 11 cadre didactice în carantină
Prima zi de școală în...

„Atunci când copiii vor lucra pe grupulețe mai mici, fie de acasă, fie de la școală, este clar că este nevoie de o altă cantitate de surse”, afirmă Marian Staș.

Totuși, privit dintr-o manieră pozitivă, începutul de an școlar poate deveni anul în care amenințările vor deveni oportunități colosale pentru învățarea autentică. Rămâne însă, întrebarea, știm să profităm de aceste oportunități?


„Probabil că anul acesta 80% nu, dar 20% da. Dar, pentru anul viitor, este clar că nu vom mai reveni la starea anterioară, la procesul de învățare din trecut. Procesul este ireversibil prin natura sa , așa că de asta am face bine să uităm modul în care am învățat până acum și să redefinim existența într-un altfel de școală. Procesul este atât de puternic și pandemia probabil că va mai dura și această transformare consistentă de comportamente va persista, astfel încât va fi imposibil de revenit la vechile obișnuițe”, a spus pentru wall-street.ro Marian Staș.

În ceea ce privește școlile, provocarea principală va fi de asumare a comportamentelor descentralizate și de asumare a autonomiei. Consiliile de conducere din școli, precum și profesorii vor trebui să ia decizii ferme, întrucât dinamicile și transformările vor fi atât de rapide, încât vor forța și vor pune presiune pe ideea de asumare și de autonomie.

„Școlile vor trebui să învețe, consiliile de administrație în primul rând, că puterea nu se cere, puterea se ia, vor trebui să învețe să se comporte ferm, cu integritate (...)

Modelul de bună practică de la Ciugud se va amplifica și se va extinde în mai multe zone din țară. Sunt foarte mulți directori și profesori care abia au așteptat să vină acest moment, care până atunci au dat din mâini să facă lucruri și poate nu puteau. Anul viitor cu siguranță vor începe să funcționeze primele școli publice din România cu un curriculum oferit de școală și cu unul oferit la decizia elevilor, ceea ce înseamnă schimbarea de paradigmă și ieșirea din comunism. Dar anul acesta, pentru că hotărârea de guvern și metodologia cadru au fost extrem de întârziate și le-au aprobat foarte târziu, nu a fost posibilă începerea pilotării în acest an, dar vor fi școli care își vor pregăti proiecte pilot pentru următorul an școlar”, a mai explicat Marian Staș.

Sursa foto: Agerpres Foto
Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Educație »



Setari Cookie-uri