Nu mai este o noutate faptul că școala nu începe la fel pentru toată lumea. Unii copiii se bucură de săli mari, luminoase, dotate cu materiale care să îi ajute să descopere lumea cu ajutorul profesorilor, în vreme ce alții se întorc în aceleași clase uitate de timp, peste care se dă o mână de var de ochii lumii. La fel cum se întâmplă în multe aspecte ale societății noastre, unele autorități au fost luate prin surprindere de începutul școlii. „Nu cârpești cu două zile înainte ce nu ai făcut toată vara”, spune profesorul Marcel Bartic. Însă cu bune, cu rele, școala începe oricum, iar prima zi din anul școlar 2023- 2024 este aici.
„Copiii vor veni în continuare cu emoții, cu speranțe, cu așteptări. Singurul lucru pe care mi-l doresc din tot sufletul este ca toți adulții din jurul lor, că sunt profesori, directori, părinți, oameni din presă, oameni din societatea civilă, să le dea ocazia, măcar în prima zi de școală să respire puțin și să aibă acel strop de optimism, de speranță. Chiar dacă noi nu mai credem și nu mai avem speranță, e important să le transmitem încredere copiilor. Pentru că în momentul în care și copiii vor prelua din pesimismul nostru sau din mult prea romanesc `nu se poate`, educația nu va mai reuși să facă mare lucru. Sau măcar să le transmitem că uite, nu am fost în stare să facem mai mult, dar vom face de acum încolo”, a declarat Marcel Bartic, profesor de istorie și cunoscut activist în domeniul educației, într-un dialog cu wall-street.ro.
Citeste si:
Pentru aproximativ 2,9 milioane de elevi din România (atât din învățământul de stat, cât și din cel privat, conform datelor obținute de la Ministerul Educației), astăzi a sunat din nou clopoțelul, după trei luni de vacanță binemeritată, dar și după un final de an școlar 2022 -2023 extrem de tumultuos, în care România a fost martoră la cea mai mare grevă a profesorilor din istoria învățământului românesc. O grevă care ar fi trebuit să rezolve inechități și să ofere cadrelor didactice și elevilor o nouă speranță că există loc de schimbări de o magnitudine mai amplă. Greva profesorilor a depășit atunci dimensiunea financiară, dar „nodul gordian” din educație încă rămâne, spunea la acea vreme expertul în educație, Marian Staș.
Citeste si:
La firul ierbii, printre profesori, părinți și copii, mari schimbări nu se simt, cu atât mai mult cu cât legile educației sunt o chestie așa, legislativă, cu lucruri care nu se vor întâmpla, nici nu avem metodologiile respective. Așa că deocamdată, senzația pe care o am în acest moment este că profesorii, elevii și părinții se vor descurca așa cum au făcut-o și până acum, sunt pe cont propriu, încearcă fiecare cât se pricepe și cât poate în curtea școlii, unii mai mult, alții mai puțin.
Marcel Bartic, profesor de istorie
Marcel Bartic. Sursa foto: Agerpres
Directorii de școli, „la mila primarului pentru finanțări elementare”
Pentru ca mediul școlar să fie adecvat și să constituie un climat prielnic pentru învățare, elevii, profesorii cât și personalul școlii, trebuie să aibă la dispoziție utilități de bază, de pildă un mediu cu aer curat, temperatură optimă, acces la apă și toalete, dar șu materiale didactice care să sprijine actul educațional.
„Simt nevoia sa spun aici ca am văzut directori din mediul rural pe care eu ii respect foarte mult pentru ca au fost oameni gospodari, au reușit sa facă din multul sau putinul pe care îl aveau o școala curata, primitoare. Acum sigur ca nu sunt toate, în continuare avem școli în rural, dar și în urbanul mic, în cartierele marginase ale oraselor, avem școli în ultimul hal de degradare (...) În continuare, directorii de școli stau la mila primarului pentru finantari elementare. Directorul acela, săracul, nici nu ar trebui sa ceara primarului acei bani la început de an scolar, ar trebui să fie o chestie de principiu”, a completat profesorul Marcel Bartic, care recent a deschis Școala Gimnazială „Evrika”.
Citeste si:
În prezent 1 din 6 școli din România nu are acces la o sursă autorizată de alimentare cu apă, 845.000 de elevi nu au acces la un laborator de științe și 500.770 de elevi din România nu au acces la o bibliotecă, conform datelor de la Asociația Narada.
Ligia Deca, Ministrul Educaţiei a anunţat că la nivel naţional mai există 189 de unităţi de învăţământ cu grupuri sanitare neconforme, după ce în ultimul an s-au finalizat lucrările la 62 de şcoli care se confruntau cu această problemă. Pe 25 august Ministerul Educaţiei a pus în consultare publică un proiect de hotărâre de Guvern potrivit căruia se vor aloca peste 14,5 milioane de lei pentru a rezolva situaţia în 159 de unităţi de învăţământ. Pentru restul şcolilor s-a solicitat Ministerului Finanţelor o suplimentare de linie bugetară, la rectificare.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
