Procurorii DIICOT arata in referatul privind propunerea de arestare a 12 persoane implicate in fraudarea a 85 de milioane de euro, ca directorii BRD Unirea si Dorobanti, Adrian Martis si Andrei Nanu, au coordonat intreaga activitate infractionala din interiorul institutiei pe care o conduceau.
Potrivit documnetului, obtinut de Mediafax, directorii Martis si Nanu au implementat la nivelul institutiilor bancare a caror activitate o coordonau de pe pozitiile manageriale detinute, un mod de lucru prin care au determinat mai multi functionari subordonati ierarhic sa incalce in mod repetat prevederile legale si normele bancare in vigoare cu privire la activitatea de acordar si prelungire a unor credite.
Sistemul implementat si intretinut de acestia menit a frauda banca si a le permite sa-si insuseasca nelegal sumele de bani astfel obtinute, in participatie cu ceilalti membrii ai grupului, pentru impunerea caruia si-au folosit intreaga expertiza in domeniu, dar mai ales puterea de decizie conferita de pozitia pe care erau incadrati, consta in creditarea succesiva a unor societati, mare parte neeligibile, in conditiile in care erau constituite garantii supraevaluate reprezentand proprietati imobiliare, indeosebi terenuri si garantarea Fondului de Garantare a Creditelor pentru intreprinderi Mici si Mijlocii (FNGCIMM), care, pe principiul consacrat drept suveica, utilizau o parte din banii obtinuti pentru a plati dobanzi exigibile si in unele situatii chiar pentru a rambursa parte din creditele scadente obtinute anterior de alte firme controlate de grupul infractional, evitand trecerea simultana la categoria neperformante a tuturor creditelor, si in acest fel generarea de suspiciuni privind existenta fraudei bancare.
Scopul constituirii grupului infractional organizat a fost acela de a obtine importante beneficii financiare ca urmare a savarsirii unor infractiuni economice cu consecinte deosebit de grave in dauna institutiilor bancare si ale statului, reprezentat de FNGCIMM (Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii), arata sursa citata.
"Fraudarea institutiei bancare a fost posibila si s-a realizat datorita puterii decizionale pe care o aveau doi dintre liderii gruparii infractionale in cadrul celor doua grupuri din subordinea BRD, respectiv Adrian Martis in calitate de director general al BRD - Grup Unirea si Andrei Nanu, in calitate de director comercial al BRD - Grup Dorobanti, calitate in care cei doi au coordonat intreaga activitate infractionala din interiorul institutiei pe care o conduceau", sustin anchetatorii.
De asemenea, ei afirma ca, la activitatea de fraudare s-a alaturat si un alt reprezentant al institutiei bancare ce facea parte din comitetul de aprobare a creditului din centrala BRD- GSG- Romania, care a permis ca prin activitatea sa de "sfatuitor" al presedintelui BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE SA "sa-l informeze doar partial pe acesta cu privire la un credit nelegal ce urma sa fie acordat".
In acest fel, in perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, un numar de societati 34 comerciale, au facut obiectul unor creditari ilegale, Martis si Nanu, in calitatile detinute, au coordonat strict procedurile de selectie a firmelor ce urmau sa realizeze activitatea infractionala, procedurile de avizare pentru risc, de aprobare a creditelor la nivelul comitetului din cadrul grupului sau de insusire a situatiei acestora in conditiile asumarii responsabilitatii pentru corectitudinea si autenticitatea datelor prezentate si propunerea aprobarii lor la nivelul comitetului de aprobare din Centrala BRD, potrivit competentelor privind aprobarea angajamentelor.
"Extinzand pe termen lung si in sistem piramidal modul de fraudare, potrivit caruia paguba se localiza la FNGCIMM, iar in masura in care nu exista garantarea Fondului, la banca si la garantii ipotecari, inculpatii Martis si Nanu au obtinut beneficii pe doua paliere principale: pe de o parte au obtinut sume substantiale pentru sine, reprezentand propria "parte" din rezultatul infractional, pe care o primeau de la membrii grupului specializati in retragerea in numerar a banilor din conturile unor societati dupa transferarea lor succesiva pentru a se pierde urma, iar, pe de alta parte, au creat impresia unei activitati legale prodigioase, ca urmare a mentinerii creditarii la un nivel ridicat, fapt care a fost bonificat corespunzator potrivit normelor bancii", sustin anchetatorii in documentul citat.
Pentru realizarea scopului infractional in conditii de pastrare a confidentialitatii, Martis ar fi racolat ca membru al gruparii infractionale pe consilierul de clientela, inculpata Claudia Peter - persoana care se afla in cercul foarte apropiat de relatii al lui Vasile Crestin si care executa intocmai dispozitiile date de catre cei doi.
Prin intermediul Claudiei Peter se promovau in vederea creditarii la BRD - Grup Unirea, societatile pe care inculpatul Vasile Crestin le controla prin persoane interpuse, firme care nu erau eligibile a obtine credite bancare si pentru care nu se efectuau verificarile in conditii de rigurozitate cerute de normele interne ale bancii, sens in care Peter si Martis au cunoscut in permanenta ca aceste societati fac parte dintr-un grup de firme si ar fi trebuit tratate ca atare, date fiind normele de supraveghere prudentiala ale BNR cu privire la activitatea de "customer due diligence" pe care banca trebuia sa le implementeze si sa le respecte, explica DIICOT.
Totodata, sustin anchetatoii, Peter se asigura ca documentele primite de la membrii grupului nu isi urmau circuitul firesc in banca, in sensul ca cererile de inregistrare nu erau datate, semnate corespunzator, pentru a nu se putea verifica ordinea intocmirii si cronologia primirii documentelor.
"Pentru a putea gestiona corespunzator activitatea zecilor de societati care erau prezentate la banca in vederea creditarii sau care erau folosite pentru crearea de circuite financiare si comerciale reale sau fictive cu aparenta de legalitate, in scopul realizarii transferului banilor obtinuti din credite si al retragerii lor in numerar ori al creditarii conturilor unor societati din tara sau din Bulgaria in vederea stratificarii lor, inc.Vasile Crestin beneficia de serviciile inc.Tipa Sava, persoana responsabila indeosebi cu partea de intocmire a documentatiilor, in special asa-numitele planuri de afaceri si evaluarea garantiilor in conditii de supraevaluare, precum si ale inc. Catalin Rusitoru, persoana care coordona diferiti interpusi ce actionau pentru identificarea de bunuri ce urmau a fi aduse in garantie si persoane care sa fie interpusi drept reprezentanti legali, respectiv inc. Andrei Suditu, care era responsabil cu retragerea in numerar a banilor la dispozitia coordonatorilor", arata procurorii.
"Datorita perpetuarii modului de lucru impus" de Martis si Nanu in cadrul celor doua grupuri ale BRD - Unirea si Dorobanti - s-a ajuns in situatia in care mare parte dintre cei care aprobau sau propuneau spre aprobare creditele sa aiba cunostinta despre faptul ca societatile carora le sunt aprobate creditele sunt coordonate de aceleasi persoane, desi acestea nu apareau ca detinatoare ale unor calitati oficiale in aceste societati.
Totodata, cei doi profitand de pozitiile de decizie detinute in cele doua sucursale BRD au impus cu privire la aceste credite acordate nelegal, ca garantiile imobiliare aduse de ceilalti membrii ai gruparii sa fie supraevaluate, desi era de notorietate faptul ca piata imobiliara se afla in declin din cauza crizei economice care a afectat toate domeniile de activitate, in mod special cel imobiliar, afirma anchetatorii.
"Cu toate acestea, inculpatii Claudia Peter, Cosmin Dinu si alti consilieri de clientela au semnat contracte de ipoteca in calitate de reprezentanti al BRD - Grup Unirea si al BRD Grup Dorobanti si au luat la cunostinta faptul ca aceste garantii sunt constituite nu prin adevaratul proprietar al bunului imobil, ci prin mandatari ai acestora, in multe situatii fiind vorba de persoane care apar in situatii frecvente, in relatie cu banca in calitate de asociat/administrator/garant ipotecar/mandatar ai garantilor ipotecari, precum: Constantin Irinel Militaru, Daniel Sandu, Tanase Radu, Marian Radu si altii, in marea lor majoritate persoane cu o situatie materiala precara si lipsite de instruire", sustin procurorii.
Terenurile aduse in garantie erau identificate de catre executanti ai lui Catalin Rusitoru in special, printre acestia cel mai activ dovedindu-se a fiAlexandru Ploscaru care identifica proprietarii, ii indruma pentru incheierea actelor notariale la notarii invinuiti Damiela Camelia Pop, Janina Ratiu si Liuba Alexandrescu, unde in loc sa se incheie contracte de vanzare cumparare conform interesului vanzatorilor, ii determina sa incheie antecontracte de vanzare, dar cu plata integrala a bunului, si doua procuri, una prin care promitentul cumparator era imputernicit sa reprezinte proprietarul in vederea vanzarii ulterioare si alta prin care era imputernicit sa ipotecheze terenul la banca in vederea obtinerii unor credite, explica DIICOT.
Potrivit sursei citate, procedura respectiva a fost aleasa ca mod de lucru de membrii grupului infractional pentru a se putea realiza evaluarea terenurilor aduse in garantie la preturi mult supraevaluate, intrucat preturile de vanzare la data incheierii antecontractelor erau cele reale si se situau mult sub nivelul la care ele erau evaluate prin rapoartele de evaluare, iar prin aceasta modalitate antecontractele cu pretul real mult mai mic nu mai ajungeau la dosarul de creditare si in marea majoritate a cazurilor nici adevaratii proprietari nu semnau contractul de credit ca garanti ipotecari in nume propriu intrand in contact direct cu banca, ci prin mandatari, membrii ai grupului infractional, evitand in acest fel o eventuala suspiciune de deconspirare a situatiei reale.
Notarii Damiela Pop, Janina Ratiu si Liuba Alexandrescu au incheiat si autentificat contracte de vinzare-cumparare ce aveau ca obiect terenuri arabile cu un anumit pret si in aceeasi zi, respectiv la un interval de cateva zile, au incheiat contracte de ipoteca in favoarea BRD-ului ce priveau aceleasi terenuri, dar la valori cu mult mai mari decat cele pentru care incheiase contractele de vanzare-cumparare, situatie in care cumparatorul si garantul ipotecar au fost aceeasi persoana.
Totodata, gestionarea dosarelor in vederea creditarii evidentia faptul ca in marea lor majoritate societatile erau firme care nu aveau istoric in relatie cu BRD si care aveau reprezentanti legali care dobandisera calitatea de asociat/administrator cu putin timp inainte de obtinerea creditarii si care in mare parte apareau cu diferite calitati in mai multe situatii de creditare.
Societatile la care s-au schimbat actionari/administratori mandanti la BRD - Grup Dorobanti si Unirea sunt: SC STAR GRUP BANEASA SRL, SC PROSERV COMPANY SRL, SC AMB PRO INVEST TRANSGROUP SRL, SC SCORPIO BECCO GRUPPO SRL, SC AGROCEREAL IMPORT EXPORT SRL, SC PROMETAL IND SRL, SC XENIX IMPEX SRL, SC TURBO TAZ SRL, SC FARMASAN SRL, SC ANRO ART. SRL, SC SAN FINANCE SRL, SC PROD ILFORNO SRL si SC BLITZ TRANSPORT SRL.
Au existat situatii cand societatile care au beneficiat de credite in mod ilegal nu aveau sediul social sau un alt punct de lucru pe raza judetului in care activeaza unitatea bancara teritoriala, in pofida faptului ca este una dintre conditiile pe care un grup trebuie sa le respecte pentru a putea acorda credite unui client: SC AB PETROL SRL, SC AMB PRO INVEST TRANSGROUP SRL, SC INO OIL SRL, SC MALYTEX GROUP SRL .
Dintre societatile enumerate si-au schimbat actionariatul /administratorul inainte de prelungirea creditului: SC AMB PRO INVEST TRANSGROUP SRL si SC AGROCEREAL IMPORT EXPORT SRL, SC TURBO TAZ SRL.
"A existat o situatie cand actionarul majoritar, inculpatul Vasile Crestin, in considerarea caruia a fost acordat creditul de investitii de 6,4 milioane de euro, a cesionat partile sociale in aceeasi zi in care administratorul societatii a semnat contractul de creditare, in acest caz este vorba de SC PETRO INVEST SERV SRL", arata DIICOT in referat.
In continuare, procurorii noteaza ca Martis si ceilalti membrii ai grupului infractional au racolat si persoanele care in calitate de evaluatori autorizati ANEVAR, pentru a indeplini dispozitiile date de coordonatorii grupului si atingerea scopului infractional, intocmeau rapoarte de evaluare la valori mult peste pretul de circulatie al terenului la data respectiva, pentru terenurile ipotecate in favoarea bancii, la data creditarii.
Mai mult decat atat, evaluatorii au fost in mare masura colaboratori apropiati ai BRD-ului sau fosti angajati, ale caror servicii au fost in timp extemalizate si care primeau in cele mai multe cazuri dispozitia de a realiza in mod nelegal evaluarea direct de la functionarii bancari membrii ai retelei infractionale (Nanij Andrei- director comercial BRD -Grup Dorobanti cu expertul evaluator Ghiorghe Ionut Orlando).
"In acest context, s-a ajuns la situatii anacronice potrivit carora, in plina criza economica, in luna februarie 2009, un teren intravilan cu destinatie agricola - arabil care a fost achizitionat cu 150.000 de euro potrivit contractului de vanzare/cumparare, sa fie evaluat de expertul evaluator Ghiorghe Orlando la suma de 5.300.000 de euro si depus drept garantie la creditul de 2.900.000 de euro, acordat SC GFR GRAND LOGISTIC SRL. Aceasta vadita discrepanta putea fi sesizata cu usurinta de catre functionarii bancari, dar acestia au preferat sa pastreze o situatie de nelegalitate cunoscuta si acceptata de toata lumea, deoarece tocmai asta era modalitatea de a duce la indeplinire scopul infractional", precizeaza procurorii DIICOT.
Evaluatorii racolati de catre Martis au fost Ghiroghe Orlando, Gireada Diana Mihaela si Bezdedeanu Georgeta.
"Faptul ca evaluatorii mentionati au intocmit numeroase rapoarte de evaluare, din care rezulta in mod vadit supradimensionarea pretului terenurilor raportat la valoarea reala de piata a acestora si care cuprind chiar mentiuni contrazise de inscrisurile aflate la dosarul cauzei, rezulta fara dubii din declaratiile vanzatorilor si antecontractele incheiate cu acestia. Mai mult decat atat, a rezultat din actele premergatoare administrate ca evaluatorii Orlando Ionut Ghiorghe, Georgeta Bezdedeanu si ceilalti nu au efectuat verificari in teren asa cum era firesc intocmind rapoartele de evaluare din birou", mai arata procurorii.
Curtea de Apel Bucuresti va anunta duminica, la ora 10.00, decizia in cazul celor 13 persoane acuzate de fraudarea a 85 de milioane de euro in acest caz si pentru care procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organzata si Terorism (DIICOT) cer arestarea preventiva.
Capii grupului de fraude bancare au impus un plafon al creditelor, ca frauda sa nu fie descoperita
Capii grupului de fraude bancare, Vasile Crestin, Adrian Martis si Andrei Nanu le-au impus executantilor ca solicitarea initiala de creditare sa fie efectuata intr-un anume cuantum tocmai pentru a nu putea fi descoperita frauda bancara, arata DIICOT in referatul cu propunere de arestare.
Procurorii DIICOT arata, in documentul citat, obtinut de Mdiafax, ca "una din conditiile impuse de liderii gruparii infractionale, inculpatii Vasile Crestin, Adrian Martis si Andrei Nanu, a fost ca solicitarea initiala de creditare sa fie efectuata intr-un anume cuantum tocmai pentru a nu putea fi descoperita frauda bancara".
Pe parcursul derularii activitatii infractionale, mai arata anchetatorii in documentul citat, "au fost acordate credite cu un plafon maxim de 3.000.000 de euro si din acesta s-au platit o parte din creditele acordate unor societati comerciale controlate de membrii gruparii infractionale, pentru a nu se descoperi frauda bancara si pentru ca aceste credite sa nu fie trecute la categoria creditelor neperformante, pentru care trebuiau sa fie constituite provizioane".
"Garantiile instituite in favoarea bancii, ipoteci de grad I si II, erau schimbate intr-un timp relativ scurt cu altele a caror valoare era supraevaluata. Datorita faptului ca transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor implica cheltuieli suplimentare efectuate de catre membrii gruparii, creditele nu erau platite la timp si, pentru a nu putea fi descoperita frauda bancara si pentru a se optimiza profiturile bancare, s-a apelat la o alta forma de garantare prin care de aceasta data liderii gruparii au urmarit fraudarea bugetului de stat prin pagubirea Fondului national de garantare pentru IMM-uri", se arata in referat.
Procurorii DIICOT afirma ca "pentru a se putea indeplini scopul infractional in vederea obtinerii resurselor financiare nelegale", Vasile Crestin l-a racolat pe Niculae Sandu, inculpat si el in acest dosar, "despre care stia ca are nevoie urgenta de importante sume de bani pentru a continua activitatea comerciala la una din societatile sale".
Anchetatorii noteaza ca pe parcursul desfasurarii activitatii infractionale, la randul sau, Niculae Sandu a determinat patru persoane sa semneze contractele de creditare si facturile pe baza carora au fost retrasi nelegal banii din creditele acordate, iar la scurt timp de la retragere, au fost cesionate partile sociale unor persoane ce fusesera racolate de ceilalti membrii ai gruparii infractionale.
"Datorita faptului ca Niculae Sandu nu a obtinut suma de bani pe care Adrian Martis si Vasile Crestin o promisesera ca va fi creditata, acesta nu a mai platit creditele pe cele 8 societati coordonate de el. In acest context Vasile Crestin si-a continuat activitatea infractionala prin intermediul lui Andrei Suditu, persoana de incredere in cadrul grupului infractional si care figureaza ca actionar la PROSERV COMPANY SRL si BLITZ TRANSPORT SRL, mandatar la SC AGROCEREAL IMPORT EXPORT si SC BLITZ TRANSPORT SRL, director general la SC ARTHUR J CONSULTING SRL, persoana de contact la SC GFR GRAND LOGISTIC SRL, mandatar ipotecar la SC SCORPIO BECCO GRUPO SRL, SC TURBO TAZ SRL, SC PROSERV COMPANY SRL si SC AGROCEREAL IMPORT EXPORT SRL, proprietar al garantiilor ipotecate in favoarea bancii la: SC PROSERV COMPANY SRL, SCL BLITZ TRANSPORT SRL si SC AMERICAN BUILDING CLASSIC SRL", se mai arata in referatul procurorilor.
Pentru a nu fi descoperita activitatea infractionala, mai noteaza DIICOT, sumele de bani provenite din obtinerea in mod fraudulos a creditelor erau transferate din conturile societatii beneficiare, avand ca justificare facturi fictive, ulterior retragerile efectuandu-se succesiv in numerar pe baza unor borderouri de achizitii fictive.
O societate controlata de Vasile Crestin i-a dat lui Locic bani folositi apoi la mituirea lui Voicu
Procurorii DIICOT arata in referatul cu propunerea arestarii preventive a 13 persoane si a altor 3 in lipsa in cazul fraudarii unor banci, ca o societate controlata de Vasile Crestin i-a dat lui Marius Locic bani care ulterior au fost folositie pentru mituirea senatorului Catalin Voicu.
Anchetatorii DIICOT arata in documentul citat, ca "societatea Agrocereal a fost folosita de Vasile Crestin pentru a efectua plati in contul lui LOCIC Imobiliare, bani ce au fost folositi de Marius Locic pentru mituirea senatorului Voicu Catalin".
"Participatia lui Marius Locic la activitatea infractionala a grupului consta in faptul ca societatea la care era administrator, LOCIC Imobiliare, a fost beneficiara a mai multor sume de bani efectuate prin transfer bancar, sume ce aveau ca si justificare facturi fictive intocmite de catre membrii gruparii infractionale pentru a se putea justifica asa zisa relatie comerciala dintre societatile care au fost beneficiare in mod ilegal ale creditelor acordate de catre BRD GRUP UNIREA ( din contul societatii Agrocereal a fost transferata suma de 25.000 de euro in contul lui LOCIC Imobiliare, bani ce ulterior au fost dovediti ca au ajuns in posesia senatorului Voicu Catalin, pentru a fi folositi ca mita la magistratii de la ICCJ, (dosar care se afla in curs de solutionare pe rolul Tribunalului Bucuresti)", mai noteaza anchetatorii DIICOT in documentul citat.
Senatorul Catalin Voicu si omul de afaceri Marius Locic au fost condamnati de un complet de trei judecatori al instantei supreme la pedepse cu inchisoarea. Recursurile facute de catre inculpatii din dosarul senatorului Voicu, dar si de DNA, au termen luni la completul de cinci judecatori al aceleiasi instante, care este instanta superioara in acest caz.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
