In noiembrie, ING anunta ca a "castigat" in ultimul an aproximativ 120.000 de clienti pe toate segmentele de business, ajungand astfel la circa 1,1 milioane de clienti activi. Dintre acestia, 665.000 sunt clienti cu venituri recurente, atrasi in principal datorita ofertei ING Card Complet care are zero costuri.

"Mai important este ritmul de crestere a clientilor activi, in special cei care isi incaseaza salariul la ING. Estimarea noastra este ca avem in prezent circa 11% dintre salariile romanilor si acesta este principalul driver al diviziei de retail si al cresterii pe aceasta zona", a declarat Michal.

Cea mai rapida crestere a fost inregistrata pe zona de start-up si IMM, urmata de creditarea de consum, cea ipotecara si in ultimul rand creditarea corporate.

Cresterea ROBOR: va avea impact asupra bilantului bancii?

Seful ING Bank Romania pariaza ca baza solida de clienti "buni" nu va permite deteriorarea bilantului, in masura in care ratele la credite, in special cele ipotecare, vor creste ca urmare a saltului viguros inregistrat de referinta ROBOR.

"In mod clar aceste niveluri ale ROBOR nu aduc un risc de credit substantial", spune Michal, precizand ca atunci cand banca a facut evaluarea clientului si testul de stres aferent, inainte de a-i acorda un credit, a luat in calcul rate mult mai mari ale ROBOR. In plus, oficialul bancii atrage atentia ca nu doar rata la banca a crescut, dar si salariile au tot crescut, chiar destul de repede. Prin urmare, cresterea ROBOR nu ar trebui sa aiba un impact puternic asupra bugetelor gospodariilor.

"Pe partea de creditare suntem putin mai conservatori decat piata, rata creditelor neperformante fiind de 2-3 ori mai mica decat media pietei, astfel incat nu vom fi afectati de eventuale limitari (ale creditarii - n.r.) ", a adaugat Michal Szczurek.

Cu toate acestea, riscul de dobanda este subevaluat de consumatorii romani si chiar de factorii de decizie si politicieni. Este evident din motive istorice ca este luat in calcul mai mult riscul de curs valutar. Riscul de dobanda este mai putin evident.

De altfel, seful ING a atras atentia, la inceput de 2017, ca ar fi bine daca Prima Casa ar deveni un produs cu dobanda fixa, pentru ca acest credit este si cel mai sensibil la cresterile de ROBOR, iar clientii au marje de siguranta foarte mici, in contextul in care din start nu au avut multi bani pusi deoparte pentru a acoperi un avans mai mare de 5%.

Michal subliniaza ca, avand in vedere inflatia de peste 3% de anul viitor, ROBOR in jurul a 2% este inca foarte jos si poate sa creasca cel putin pana la nivelul ratei anuale a inflatiei.

In ceea ce priveste soliditatea economiei romanesti, seful ING se declara ingrijorat mai mult de riscurile pe termen lung decat de potentialul de "supraincalzire" a economiei dupa un trimestru de crestere spectaculoasa, pe model chinezesc.

"Imi amintesc ca acum 6-9 luni toti economistii spuneau ca vom depasi in mod clar tinta de deficit bugetar de 3%, dar inca nu s-a intamplat. Cred ca sunt diferente mari intre China si Romania, si nu doar in ceea ce priveste marimea. Daca ne uitam la indicatori cum ar fi preturile imobiliare, lucrurile nu sunt inca nebunesti, deci cred ca nu am ajuns inca la punctul de supraincalzire a ciclului de crestere pe termen scurt", sustine Michal.

Pe termen lung, seful ING este ingrijorat de perspectivele investitiilor in infrastructura, in capitalul uman, in educatie sau in sanatate. De asemenea, tendintele demografice si decalajele fata de Uniunea Europeana reprezinta riscuri importante care pot afecta si activitatea bancara in Romania.

"As fi mult mai increzator in Romania daca s-ar schimba lucrurile in ceea ce priveste infrastructura, demografia sau in privinta mediului de business. Acestea sunt fundamentele pe termen lung ale cresterii economice. Pe termen scurt, trebuie sa urmarim ce se intampla cu avansul PIB, daca consumul scapa de sub control, dar acest lucru nu imi provoaca un sentiment de panica acum", concluzioneaza Michal Szczurek.

In ceea ce priveste transferul contributiilor sociale, managerul bancii olandeze isi linisteste angajatii si spune ca ING nu va profita de aceste schimbari fiscale pentru a reduce costurile. "Daca va exista un beneficiu pentru companie, probabil il vom transfera catre angajati. Nu este in ADN-ul nostru sa profitam de astfel de oportunitati si sa facem economii din acest lucru", a spus seful ING.

Segmentul start-up si IMM, cea mai importanta crestere in portofoliul ING Bank

Pe langa avansul puternic al creditului de consum, ING Bank a bifat cea mai insemnata crestere pe segmentul start-up si IMM, unde banca a gandit o segmentare a acestor clienti care tine cont mai mult de ambitiile antreprenorilor. Pot fi 2 companii cu un milion de euro cifra de afaceri, dar cu ambitii diferite si, prin urmare, cu nevoi diferite, care vor fi adresate diferite de specialistii bancii.

Astfel, in teorie, sunt mai multe tipuri de antreprenori, cu comportamente total diferite:

  • Antreprenorii care devin PFA: sunt persoanele care in loc sa lucreze pe salariu prefera sa lucreze in aceasta forma juridica. "Nu le vad (PFA-urile - n.r.) ca pe companii, ci ca o forma alternativa de angajare". Acestea beneficiaza in general de pachetele tranzactionale si mai putin de finantari.
  • La fel ca PFA-urile, startup-urile beneficiaza pentru inceput de servicii tranzactionale si, cel putin in prima faza, nu au nevoie de altceva.

"Nu pretindem ca vom putea finanta mereu startup-urile, dar de fapt principala problema in cazul lor este sa se puna pe picioare. Nu au nevoie neaparat de bani la inceput. Daca intrebi fondatorii de startup-uri cati au o problema cu finantarea, o sa vezi ca ponderea acestora este undeva sub 15%. Pentru majoritatea avem pachetul tranzactional in Home'Bank, cu zero comisioane in primul an, iar acesta este un imbold foarte bun pentru inceput", a subliniat Michal Szczurek.

Tot ca parte a beneficiilor tranzactionale, ING Bank a lansat recent si cardul de credit business, care rezolva nevoia curenta a platilor in scop de business (cazari, combustibul, restaurante), dar si nevoile de gestionare a capitalului de lucru in limita a 35.000 lei. In cazul cardului de credit, ING a implementat conceptul "pe repede inainte", permitand emiterea instant, fara documente financiare suplimentare din partea clientilor existenti.

Startup-urile se dezvolta ulterior diferit in opinia managerului ING. Primul model este cel in care un antreprenor ramane mic, are 2-3 cafenele si va continua sa ramana cu 2-3 cafenele si in viitor. "Este suficient ca sa aiba o viata buna si un salariu indestulator. Pentru acesti clienti suntem alaturi cu o oferta relativ standard, pachet tranzactional, oferta de POS-uri pentru afacerile B2C. Suntem acolo pentru ei, dar pentru acest tip de companii nu este nevoie de multa consiliere. Este un set de produse de baza si o interfata digitala buna", spune Michal.

Al doilea grup este cel al antreprenorilor care au 2-3 cafenele, dar vor sa ajunga la 300. Este un tip diferit de client care nu vrea doar sa duca o viata decenta, ci vrea sa faca bani multi.

"La aceste afaceri, an dupa an, nevoia de consiliere si finantare creste si apare un model de interactiune diferita, cu ofiteri bancari atasati acestor IMM-uri, care sunt pregatiti sa le ofere finantare si sfaturi pentru afaceri care pot ajunge la 2 milioane de euro. Cand aceste afaceri ajung la 5 -10 milioane de euro, un alt ofiter bancar se va ocupa de ele, o persoana dedicata cu mai multa experienta pe zona corporate, care stie mai multe despre perspectivele economiei, ratele de dobanda sau cursul valutar", a mai explicat CEO-ul bancii.