Răspândirea virusului COVID-19 (coronavirus) și măsurile de prevenție luate de diverse state vin la pachet cu o serie de efecte care se răsfrâng asupra economiei la nivel global. Pentru a afla situația în care se află România și care sunt așteptările, am discutat cu Valentin Tătaru, economist ING Bank România.

Tătaru este dă părere că măsura impactului asupra economiei este dată de durata și severitatea situației. La momentul redactării acestei știri, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor raporta peste 110.000 de cazuri confirmate la nivel global, dintre care 3.811 de decese, pe primele două poziții fiind China (3.122) și Italia (366).

”Șocurile pot veni din plan extern prin scăderea cererii pentru exporturile României, aproape 80% din exporturi merg către UE, dar și din plan intern, în măsura în care vor fi afectate capacitățile de producție iar cererea internă va avea de suferit”, precizează Valentin Tătaru pentru wall-street.ro.

Acesta adaugă faptul că, în perspectiva evoluțiilor viitoare, comportamentul consumatorului va fi cheia întregului proces de relansare.

De asemenea, economistul șef consideră că vom vedea un impact negativ asupra serviciilor, probabil împărțit intre trimestrul I (mai puțin afectat) și trimestrul II (unde crede că se va vedea cel mai mult impactul) și că este greu de spus în acest moment cât va fi de semnificativ deoarece situația este în plină dinamică, dar per total impactul negativ în PIB ar putea depăși 0,5 puncte procentuale.

România, deosebit de expusă unei încetiniri economice

Tătaru consideră că țara noastră este mai expusă unei încetiniri economice din cauza situației actuale care nu îi conferă un ”spațiu de manevră” îndeajuns pentru a combate eventualele efecte.

”Romania este deosebit de expusă unei încetiniri economice deoarece resursele susținerii economiei par a fi foarte limitate. Din perspectivă bugetară suntem deja peste limita maxim admisă de 3.0% deficit bugetar, deci nu putem aștepta soluții spectaculoase de stimulare a economiei printr-un impuls fiscal. În planul politicii monetare, deși spațiul de acțiune este ceva mai mare, totuși BNR este constrânsă de deficitele gemene și lipsa perspectivelor de reducere semnificativă a acestora”, consideră Tătaru.

Citește și Coronavirus| BCR revizuiește în scădere estimările privind creșterea economică

De cealaltă parte, economistul crede ca am putea vedea un mix de măsuri mai mult sau mai puțin convenționale ținând cont de faptul că inflația nu ar trebui să fie o problemă, cel puțin anul acesta. BNR a diminuat prognoza de inflație pentru 2020, de la 3,1% la 3% la începutul lunii februarie. Măsurile pe care le-am putea vedea ar fi:

  • cel puțin încă o tăiere a rezervelor minime obligatorii.
  • lăsarea în piață a unui surplus de lichiditate nesterilizat.
  • ușoara depreciere nominală a leului.
  • tăierea dobânzii cheie, mai ales dacă și alte bănci centrale din regiune vor face acest lucru.

Tătaru:Ținta de deficit bugetar, foarte puțin probabil să o vedem atinsă

Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv în contextul în care România a încheiat anul 2019 cu un deficit estimat la 3,8% din PIB, peste nivelul de 3%. Astfel, țara noastră nu a îndeplinit unul dintre cele două criterii definite în Protocolul din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene. Florin Cîțu a precizat la începutul lunii martie că propunerea Comisiei Europene este în linie cu strategia fiscal-bugetară în care România se angajează să reducă gradual deficitul bugetar, anunțând pentru anul 2020 o țintă de deficit de 3,6%, țintă pe care economistul nu pare convins că va fi atinsă.

”Având în vedere legislația și prezumțiile pe care a fost construit bugetul, cred ca este foarte puțin probabil să vedem ținta de deficit bugetar atinsă”, consideră Tătaru.

Citește și Mediul de afaceri românesc solicită sprijin economic pentru impactul coronavirusului asupra activităților.

Sursa foto: Lightspring / Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Armand Iliescu
Armand s-a alăturat echipei Wall-street.ro în anul 2016, an în care a și finalizat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion . De-a lungul timpului a acoperit domenii precum FinTech, Finanțe-Bănci și Fiscalitate. A pus umărul timp de patru ani la consolidarea proiectului Future Banking , dedicat industriilor FinTech și digital banking, din poziția de Head of Growth. Tot în cadrul aceluiași proiect a dat startul emisiunii FinTech Friday,...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri