În contextul discuțiilor care vizează repunerea în mișcare a economiilor afectate serios de criza cauzată de pandemia de COVID-19, declarațiile privind tipărirea de bani au luat amploare. Florin Ilie, deputy CEO-ul ING Bank România, a explicat în cadrul podcastului Future Banking, susținut de ING Curious Lion, ce implică acest proces, ce urmări are, dar și care sunt coordonatele noii crize economice.
Tipărirea banilor are implicații diferite de la o țară la alta, în funcție de gradul de dezvoltare a acestora și măsurile economice la care au acces.
”Din păcate, ce poate funcționa în Statele Unite ale Americii nu poate funcționa în România. Tările dezvoltate pot trăi cu această tipărire de bani cel puțin pe termen mediu, pe termen lung nefiind o soluție nici pentru ele. Este doar un analgezic administrat până când iei măsurile care se impun de restructurare a economiei. Mulți s-au obișnuit cu acest analgezic și evită reformele dureroase pentru că sunt greu de vândut din punct de vedere politic”, precizează Florin Ilie, în cadrul podcastului Future Banking, pe care îl poți asculta în integralitate mai jos.
Citește și CORONAVIRUS | Conceptul de "bani din elicopter" este din nou la modă printre politicieni
Citeste si:
Reprezentantul ING este de părere că zona euro poate supraviețui acesteu tipăriri de bani pe termen scurt și mediu datorită faptului că țările din zona euro au acumulat foarte multă ”avuție” de-a lungul timpului.
”Banul reprezintă, în același timp, două lucruri: dreptul cuiva care a muncit deja să ceară în schimb ceva și obligația celorlalți care au profitat de pe urma muncii lui să ii dea ceva atunci când el cere. Asta reprezintă banul, care are o natură duală. Atunci când tipărim bani, nu facem altceva decât sa creăm acest drept și această obligație, în același timp”, precizează Ilie.
Întrebarea care se pune în momentul în care banii sunt tipăriți este cum se va achita societatea de obligația inclusă în acel ban, fie se pune presiune pe inflație, fie este stimulată economia.
Citeste si:
”Asta e speranța tuturor, că în felul acesta stimulezi economia. Oamenii devin mai activi, se creează locuri de muncă sau măcar nu se distrug și în felul acesta reușești să ai activitate economică, să produci, să muncești și să îți achiți ce ți s-a dat în avans prin această tipărire de bani, pe care inițial nu o meritai, dar acum, muncind, ți-ai câștigat acest drept”, explică Florin Ilie.
Citește și De ce crede Florin Cîțu că economia își va reveni.
Având în vederea starea economiei românești, reprezentantul ING consideră că tipărirea de bani s-ar vedea direct în inflație, nu ca în cazul țărilor dezvoltate, unde, cel puțin pe termen scurt și mediu, acest lucru nu se întâmplă.
Ce măsuri economice ar putea lua statele pentru a combate efectele pandemiei
Reprezentantul ING a vorbit în cadrul podcastului și despre o serie de măsuri de ordin economic pe care statele le vor lua pentru a combate efectele create de pandemie.
Citeste si:
”Cred că statele vor alege anumite sectoare economice ca fiind strategice și vor interveni protecționist pentru repatrierea și păstrarea capacităților de producție pe teritoriul național. De asemenea, la nivelul statelor Uniunii Europene probabil că vom vedera măsuri de ordin fiscal, coordonate, începând mai degrabă din 2021-2022, menite a acoperi deficitele publice foarte mari care se creează acum pentru depășirea crizei, iar factura acestei crize va trebui plătită. Varianta în care tipărim banii, cheltuim mult, luăm măsuri de ajutorare și nu le plătim ulterior, nu există. Nimic nu e gratis pe lumea aceasta”, declară Florin Ilie.
Deficitul bugetar a crescut în martie cu aproape 10 miliarde de lei, ajungând la 1,67% din Produsul Intern Brut după primele trei luni ale anului, de la 0,73% din PIB la finalul lunii februarie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice.
Citeste si:
De ce ne prind crizele mai mereu nepregătiți?
Deputy CEO-ul ING consideră că România este mai puțin pregătită în momentul în care se confruntă cu o criză deoarece are o viziune orientată foarte mult pe termen scurt, cauzată și din ”pedepsirea” celor care se abat de la această practică.
”De cele mai multe ori, cei orientați pe termen lung în România nu au fost sprijiniți, ci pedepsiți. Cei care economisesc sunt penalizați prin erodarea economiei, în timp ce cei care investesc sunt penalizați prin tendința de a pune o povară fiscală suplimentară pe domeniile care cresc. De asemenea, cei care sunt buni platnici ai impozitelor și taxelor sunt de obicei penalizați prin tendința de a acorda amnistii fiscale. Semnalele trimise societății în acest fel duc mai degrabă la prioritizarea zilei de astăzi în detrimentul zilei de mâine”, concluzionează reprezentantul ING.
Citeste si:
Citește și Estimarea Consiliului Fiscal privind deficitul bugetar pentru anul 2020.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
