Șeful unei bănci care se respectă este conștient că perioade dificile și crize vor exista mereu, dar țelul său este să fie ultimul din breaslă care va apela la banca centrală să îl ajute atunci când criza respectivă l-a pus în dificultate, povestește Steven Van Groningen, CEO Raiffeisen Bank, despre felul cum a abordat criza cauzată de pandemie, dar și criza financiară din 2008.

Zdenek Romanek este cel care-l înlocuiește pe Steven van Groningen la conducerea Raiffeisen Bank România. Acesta s-a alăturat echipei locale începând cu 1 februarie 2022 și va prelua mandatul după aprobarea care urmează să vină de la BNR. Steven van Groningen, care își încheie mandatul de 20 de ani de Președinte și CEO, va asigura conducerea băncii în perioada de tranziție.

„Așa cum se spune între bancheri, crize or să aibă loc întotdeauna, dar ambiția mea este să fiu ultimul care o să sune la Banca Națională, adică să am cele mai mici probleme dintre toți ceilalți”, a declarat van Groningen într-un interviu exclusiv pentru wall-street.ro, întrebat fiind despre felul cum a înfruntat criza pandemică și cea financiară din 2008 ca șef de bancă din România.

Băncile din România au fost puternic afectate de criza financiară din 2008, ani la rândul multe dintre ele nereușind să revină pe profit. La recomandarea BNR, acestea au trebuit să își curețe portofoliile de credite neperformante, fapt care a dus la provizioane și scăderea câștigurilor.

Retail jobs

Chiar dacă situația nu a fost la fel de gravă în 2020, primul an al pandemiei COVID-19, majoritatea băncilor au înregistrat din nou scăderi ale profiturilor provocate în mare parte de provizioane. Astfel, profitul Raiffeisen s-a redus 17% în 2020 față de 2019, în vreme ce BRD și Banca Transilvania au marcat scăderi ale profitului anual de 37%, respectiv 26%.

CEO-ul Raiffeisen a mai spus că echilibrul este cea mai sigură cale atunci când te confrunți cu o perioadă de criză în care ai atâtea circumstanțe care nu sunt sub controlul tău.

Provocarea este, într-o criză, să găsești lucrurile care pot fi sub controlul tău – iar aici este vorba, ca bancher, de a avea anumite rezerve, de a nu fi prea agresiv în perioada de creditare, să fii într-o poziție din care să poți ajuta clienții

Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank

Citeste si:
Raiffeisen își mărește spectaculos profitul. Creditarea este...
Raiffeisen își mărește...

Câteodată asta presupune că poate va trebui să renunți la anumite oportunități pe termen scurt sau la anumite planuri, la anumite obiective, crede bancherul.

„Nu se vede întotdeauna în timp real, dar rezultatele pot fi observate în doi ani, în trei ani se va vedea ce au însemnat costurile de risc și alte măsuri interne ale fiecărei bănci în parte”, a mai spus van Groningen.

Față de criza din 2008, în timpul crizei generate de pandemie băncile au jucat rolul pozitiv

Prioritatea zero pentru echipa de management a Raiffeisen atunci când au apărut semnele pandemiei a fost plata tuturor datoriilor, indiferent de timpul pe care banca îl mai avea la dispoziție pentru rambursări.

Cea mai mare problemă, la început, a fost lichiditatea, asta e mereu cea mai mare problemă, oricât de bună ar fi solvabilitatea. Noi asta am spus de la început, să ne plătim toate datoriile pe care le aveam, indiferent dacă am mai avea timp la dispoziție

Citeste si:
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 7,98% pe an
Indicele ROBOR la trei luni a...

Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank

Bancherul explică faptul că, în timpul crizei din 2008-2009, băncile erau parte a problemei, față de criza actuală. Pe atunci, acestea s-au extins exagerat, au contribuit la un nivel de îndatorare prea mare și și-au asumat riscuri prea mari.

„Acum este invers, sistemul bancar a putut să joace un rol pozitiv, prin care au fost distribuiți bani, dar și sprijin prin programe cum ar fi IMM Invest. Noi am pregătit, de asemenea, o vacanță de trei rate de la plata creditelor pentru cei cu probleme, fără nevoia unui moratoriu. Băncile au învățat și au creat mai multă flexibilitate”, a declarat van Groningen.

IMM Invest este cel mai mare program dedicat IMM-urilor din ultimii 30 de ani, el fiind inițial lansat în aprilie 2020, la scurt timp după startul pandemiei. Programul a fost menit să ajute întreprinderile mici și mijlocii să obțină capital de lucru și de investiții în contextul dificil provocat de pandemie. În cadrul IMM Invest, statul garantează până la 90% din valoarea creditului contractat de firme de la bănci, o parte din dobânzi fiind de asemenea subvenționate de stat.

Citeste si:
Răspunsul la pandemie a adăugat 24.000 de mld. de dolari la datorie
IIF: Răspunsul la pandemie a...

În 2020, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM a acordat 92.241 garanții, cu o valoare de garantare de 20,78 miliarde lei.

Reprezentantul Raiffeisen a mai spus că cea mai mare temere din timpul crizei generate de pandemie a fost legată de posibilitatea pierderii joburilor de către cei cu credite, deoarece acest lucru ar fi dus cel mai probabil la imposibilitatea de plată și credite neperformante.

În primul an de pandemie, numărul șomerilor din România a crescut cu 100.000 față de 2019 și a ajuns la un total de 452.000, potrivit datelor INS. De asemenea, șomajul a crescut cu 1,1 puncte procentuale în 2020, la o rată de 5%.

„În România am simțit o ostilitate față de sistemul bancar”

Bancherul a spus că în țara noastră sistemul legislativ denotă o anumită ostilitate față de sistemul bancar, în ciuda faptului că acesta este crucial pentru funcționarea economiei și finanțarea oricărei activități.

Citeste si:
Românii ar trebui să economisească. Creșterea dobânzii cheie îi...
Analist BT: Românii ar trebui...

„Cred că rolul unui sistem bancar nu este bine înțeles. Simt o anumită ostilitate în anumite zone față de sistemul bancar, deși misiunea sa este importantă, pentru că oamenii își depun bani pe care îi folosim ca să dăm credite cuiva credibil, care arată că poate să producă ceva și că poate să ramburseze creditul. Este foarte greu de imaginat cum poți să finanțezi industria sau activitățile politice fără un sistem bancar”, potrivit CEO-ului Raiffeisen Bank.

Van Groningen consideră că, în competiția dintre bănci, se încearcă oferirea celor mai bune servicii financiare, dar și că societatea trebuie să ajute băncile în acest sens. În schimb, se pot vedea inițiative legislative care, „una după alta”, nu fac altceva decât să îngreuneze procesul.

Pe de altă parte, sectorul privat ar trebui să își recunoască disfuncțiile și să se reorganizeze

În România mulți oameni se plâng des de birocrație, de legislație, dar în același timp lipsește câteodată dorința de organizare, în viziunea bancherului.

Citeste si:
CFA România anticipează o scădere a ROBOR. La cât ar putea ajunge...
Analiştii CFA România...

„Este ușor să te superi pe politicieni atunci când nu te folosești de instrumentele pe care le ai la dispoziție. În Franța dacă vrei să vorbești cu sectorul privat sau cu antreprenorii vorbești cu Mouvement des Entreprises de France (MEDEF) și gata. În România ai foarte multe persoane care reprezintă sau care pretind că reprezintă și nu știi clar. În schimb, în Germania, în Italia, în Olanda este la fel ca în Franța”, spune van Groningen.

În anul 2020, România ocupa locul 55 din 190 în lume într-un clasament realizat de Banca Mondială în care se analiza ”ușurința de a face afaceri” în diverse țări. Astfel, țara noastră se afla pe una dintre cele mai slabe poziții din Europa, aproape la egalitate cu Kenya, Kosovo, dar și cu Italia.

CEO-ul Raiffeisen Bank crede că în primul rând sectorul privat trebui să se organizeze mai bine și dă drept exemplu MEDEF, care are 150 de angajați ce se ocupă doar cu research, studii de impact, pregătesc proiecte legislative, organizează evenimente.

„Noi în schimb fugim tot timpul dintr-o parte într-alta, suntem invitați, la o întâlnire, un dialog. Nu vreau să critic, dar aici avem de îmbunătățit, avem o problemă cu calitatea legislației. De ce produci legislația? Pentru că vrei o schimbare în societate. Normal ar fi să începi cu un studiu de impact, ca să identifici clar problema și modul în care i te adresezi”, a declarat bancherul româno-olandez.

În realitate vedem destul de multă legislație care nu era neapărat intenția legislatorului, iar costul este destul de mare. În România nu există suficientă consultare, cu toți stakeholderii, inclusiv cu sindicatele, pentru că și ele sunt o parte importantă a discuției. Dialogul acesta trebuie îmbunătățit, în viziunea lui Van Groningen.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri