Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,58%, de la 5,56% în ședința de ieri, conform datelor BNR. Cu toate că majorarea este una infimă, această schimbare vine la câteva zile după ce BNR a revizuit în sus prognoza inflației.
Ultima scădere a valorii ROBOR la 3 luni a fost pe data de 03 septembrie, atunci când indicele a scăzut de la 5,56%, la 5,55%, conform arhivei BNR. Ratele ROBOR sunt calculate în mod independent de către Thomson Reuters, entitatea împuternicită de către BNR. ROBOR este calculat ca medie aritmetică a ratelor dobânzilor practicate de 10 bănci relevante pentru piața românească din punct de vedere al activității pe piața monetară interbancară.
IRCC are o valoare mai ridicată decât ROBOR
ROBOR la 3 luni mai este folosit pentru creditele persoanelor fizice luate înainte de 2019 de către românii care nu au vrut să facă trecerea la IRCC. În momentul de față, valoarea IRCC a depășit valoarea ROBOR la 3 luni. Începând din 1 octombrie, indicele de referință al creditelor de consum va fi de 5,99%, cea mai mare valoare înregistrată de la implementarea acestuia. Indicele va intra în componența creditelor cu dobândă variabilă în lei, păstrându-și această valoare până la finalul anului. În momentul de față, băncile au înaintat oferte cu dobândă fixă pentru creditele ipotecare, având valori mai mici decât cele cu dobânzi variabile.
În anul 2019, atunci când a avut loc implementarea IRCC-ului, Isărescu a spus că atunci când inflația o să coboare, IRCC-ul o să fie mai mare decât ROBOR, deci indicele nu este un miracol pentru dobânda creditelor.
Va exista o nouă creștere a ratei inflației acest an
Va exista o nouă creștere a ratei inflației acest an, iar aceasta va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, conform ultimului Raport asupra Inflației publicat de BNR. Conform Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, principalele motive sunt seceta severă din acest an, dar și creșterea salarială necolerată cu productivitatea. Isărescu spune că deficitele gemene sunt o problemă reală în economie, iar că o corecție fiscal-bugetară este absolut necesară începând de anul viitor.
Pentru sfârșitul anului curent, prognoza de inflație a fost revizuită în sus, la 4,9 la sută, date fiind evoluțiile și perspectivele mai nefavorabile pe segmentul alimentelor, în special grupa LFO, ca urmare a condițiilor meteorologice adverse (secetă prelungită), având un impact și asupra alimentelor procesate din cadrul indicelui CORE2 ajustat. În plus, presiuni mai ample celor proiectate anterior au decurs din dinamici salariale mai ridicate în economie, implicit și costuri mai mari cu forța de muncă, cu impact în special asupra tarifelor serviciilor, componentă intensivă în factorul forță de muncă.
„Condițiile meteo adverse din România, anume seceta, și-au spus cuvântul, cu consecințele de rigoare. Totoadată, suntem pe creșteri salariale, dar acestea nu sunt colerate cu produstivitatea. Contul curent nu arată bine deloc. Va urma o corecţie fiscal-bugetară. O ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce şi spre ajustare externă. Ambele deficite gemene sunt în jur de 8%. Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”, declară Mugur Isărescu.
