Dobânzile titlurilor de stat Fidelis s-au majorat față de anul trecut, depășind oferta băncilor comerciale la depozitele bancare. Totuși, de la începutul anului, prima ofertă Fidelis a adus una dintre cele mai mari dobânzi din ultimii ani - 6,95% pentru maturitatea de un an - în timp ce a doua emisiune de titluri de stat a venit cu dobânzi mai mici, de 6,8%. Ce se va întâmpla în continuare cu dobânzile titlurilor de stat? Florin Andrei, profesor la Academia de Studii Economice, spune că cel mai probabil acestea vor rămâne la acest nivel, deoarece „statul român a obosit” și nu își permite să ofere randamente mai mari.
Titlurile de stat Fidelis au devenit unele dintre cele mai populare instrumente de investiții din România: la prima ediție din acest an, românii au investit în obligațiunile de stat peste 4 miliarde de lei. Motivul principal pentru care românii au luat cu asalt obligațiunile lansate de Finanțe a fost nivelul ridicat al dobânzilor, care depășește oferta depozitelor bancare, dar și faptul că aceste instrumente nu sunt impozitate.
Statul român e un pic obosit pentru că acumulează datorie publică și plătește dobânzi destul de mari.
Florin Andrei profesor la Academia de Studii Economice
Ce se va întâmpla cu dobânzile titlurilor de stat Fidelis?
Chiar dacă interesul pentru titlurile de stat a crescut, statul a operat o reducere a dobânzilor la a doua emisiune din acest an. Conform economistului Florin Andrei, dobânzile titlurilor de stat Fidelis ar urma să rămână la acest nivel, statul neavând spațiu pentru a crește aceste randamente, fiindcă „statul român e un pic obosit”.
„Dobânzile la titlurile de stat pentru populație sunt destul de sus, au înglobat și inflația. Nu văd o creștere a dobânzilor la titlurile de stat, însă nu văd nici o scădere imediată. Mă refer la dobânzile interbancare, care ar trebui să scadă pentru ca dobânzile la titlurile de stat să urmeze aceeași tendință, ceea ce, evident, va pune în continuare presiune pe costurile de împrumut ale statului român. În momentul de față, statul român e un pic obosit, dar n-aș putea spune că e la capătul puterilor”, a declarat Florin Andrei.
Cum a evoluat dobânda titlurilor de stat Fidelis?
Creșterea dobânzilor la titlurile de stat Fidelis, de la 5,8% în august 2023 la 6,95% în februarie 2025, reflectă atât ajustările statului la condițiile pieței, cât și necesitatea de a atrage finanțare internă într-un context economic tensionat. Această strategie este influențată și de deficitul bugetar al României, care pune presiune pe finanțele publice și obligă statul să ofere randamente mai atractive pentru a compensa dificultățile în accesarea finanțării externe la costuri reduse.
| Titluri de stat FIDELIS | Perioada emisiunii | Dobânda |
|---|---|---|
| Maturitate 1 an | 7-14 martie 2025 | 6,8% |
| Maturitate 1 an | 7 -14 februarie 2025 | 6,95% |
| Maturitate 1 an | 09 - 18 decembrie 2024 | 6,45% |
| Maturitate 1 an | 02 -11 octombrie | 5,85% |
| Maturitate 1 an | 08 - 20 august | 5,8% |
| Maturitate 1 an | 18 - 28 iunie | 6% |
| Maturitate 1 an | 8 - 17 aprilie | 6% |
| Maturitate 1 an | 21 februarie – 1 martie 2024 | 6% |
Tabelul arată cum au evoluat dobânzile pentru titlurile de stat Fidelis cu scadență de un an. Totuși, statul oferă randamente mai avantajoase donatorilor de sânge: cei care sunt donatori primesc o dobândă mai bună, cu un punct procentual în plus față de restul investitorilor.
Cât de sigure sunt titlurile de stat?
Investițiile în titlurile de stat sunt considerate unele dintre cele mai sigure, deoarece banii sunt asigurați de statul român. Prin comparație, depozitele bancare sunt protejate de Fondul de Garantare al Depozitelor Bancare în limita sumei de 100.000 de euro.
În ACEST articol poți citi despre principalele riscuri asociate titlurilor de stat: riscul ca statul emitent să nu își mai poată plăti datoriile, riscul modificării taxelor sau legislației, riscul valutar, riscul devalorizării leului sau euro și riscul inflației. Riscul ca țara care a emis titlurile de stat să nu își mai poată plăti datoriile este mic, dar există și este cel mai important risc asociat acestor instrumente.
„Românii au mai prins un pic de educație financiară și au văzut că sunt dobânzi mai bune la titlurile de stat. Presupun că toată lumea se gândește că statul român nu va da faliment. Oricum, un faliment nu înseamnă că statul nu mai plătește nimic, ci doar că pot apărea scăderi ale valorii nominale pe care trebuie să o încasezi”, explică economistul.
Își mai permite România să se împrumute extern?
Noul ministru de Finanțe, Tánczos Barna, îi îndeamnă pe români să investească în instrumentele statului, motivând că astfel fondurile autohtone rămân în țară. Totuși, acest îndemn a fost criticat de un fost ministru de Finanțe, care susține că statul încurajează românii să investească în obligațiuni de stat pentru că România nu mai primește finanțare de pe piețele internaționale. Care este adevărul?
„Afirmația că România nu se mai poate împrumuta extern este falsă, însă este adevărat că nu mai poate accesa finanțare la costuri reduse. Au crescut dobânzile la care statul român se finanțează, atât intern - de la bănci - cât și extern, de la consorțiile bancare sau fondurile de investiții”, explică economistul.
România intenționează să reducă treptat împrumuturile internaționale până în 2026, în contextul în care anul trecut a împrumutat o sumă record de peste 18 miliarde de euro în valută.
Ceea ce face Ministerul de Finanțe acum, prin faptul că se reorientează către piața internă, este un lucru bun, pentru că expunerea este mai mare atunci când te împrumuți în dolari sau în euro.
Florin Andrei profesor la Academia de Studii Economice
