Scaderea dobanzilor, o afacere profitabila pentru bancheri

Ritmurile diferite �n care au sc�zut dob�nzile cerute de b�nci la creditele �n lei �i cele pl�tite la depozitele constituite �n lei au l�sat loc b�ncilor pentru marje mai mari, arat� datele B�ncii Na�ionale.

La sf�r�itul lunii martie dob�nda medie pentru creditele noi acordate �n lei persoanelor fizice a fost de 22,3% pe an, �n sc�dere cu aproape cinci puncte procentuale fa�� de luna octombrie a anului trecut.
Totodat�, dob�nda medie pl�tit� pentru depozitele noi a fost de 10,4%, cu 3,5 puncte procentuale mai mic� dec�t �n urm� cu �ase luni. Pentru termenele scurte, de p�n� la �ase luni, dob�nzile sunt �ns� mai ridicate dec�t aceste medii.

Pentru termenul de �ase luni diferen�ialul de dob�nd� era la sf�r�itul lui martie mai mare dec�t �n octombrie anul trecut, chiar �n condi�iile �n care ratele au sc�zut at�t la credite, c�t �i la depozite. �n aceste �ase luni diferen�a dintre dob�nzile active �i cele pasive a �nregistrat �ns� unele cre�teri semnificative, ajung�nd �n februarie la aproape 16 puncte procentuale, fa�� de 10,2 puncte �n octombrie. Dup� sc�derile de dob�nzi la credite din prim�var�, diferen�ialul s-a redus, �ns� numai p�n� la 11,5 puncte, peste nivelul din octombrie. Agregat pentru toate termenele, diferen�ialul de dob�nd� a sc�zut �n �ase luni (octombrie 2004 - martie curent) cu pu�in peste un punct, p�n� la 12 puncte procentuale.

Ritmurile diferen�iate de sc�dere a dob�nzilor au permis �ns� b�ncilor s� ob�in� marje mai mari, adic� profituri mai �nsemnate, ceea ce s-a v�zut �n rezultatele peste a�tept�ri din primul trimestru.

Aceasta �n condi�iile �n care dob�nzile la depozite au c�zut abrupt din ianuarie, �n timp ce la credite b�ncile au am�nat s� opereze ajust�ri p�n� c�nd tendin�a s-a confirmat. De altfel, singura scaden�� pentru care dob�nzile la credite au cobor�t sub pragul de 20% pe an este cea de peste cinci ani. Majoritatea �mprumuturilor cu scaden�e mai mari de cinci ani sunt cele imobiliare.

Bancherii spun c� reducerea dob�nzilor �i cre�terea concuren�ei vor determina �i reducerea treptat� a marjelor de dob�nd� pe pia�� �i, implicit, a c�tigurilor din dob�nzi. Astfel, urm�torul pas ar fi concentrarea pe sporirea c�tigurilor din comisioane, prin m�rirea rulajelor. P�n� atunci �ns�, b�ncile profit� din plin de beneficiile unei sc�deri de dob�nzi care las� loc pentru major�ri de marje. Situa�ia se datoreaz� �i insuficientei dezvolt�ri a pie�ei �i a culturii economice, majoritatea celor care economisesc neav�nd la �ndem�n� alte alternative de investire a banilor dec�t depozitele bancare. La fel cum cei mai mul�i dintre cei care doresc s� se �mprumute trebuie s� apeleze la o banc�.