World Wide Web a apărut în 1989, în Elveția, datorită unui fizician britanic, pe nume Tim Berners-Lee, care a creat o platformă pentru gestionarea şi partajarea informațiilor între diverși cercetători. La scurt timp, în 1991, a apărut și primul website, creat de același cercetător, cu scopul de a explica funcţionarea WWW. Publicul larg nu a avut acces de la început la Web. Abia din 1993, CERN, Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară din Elveția, locul unde lucra Tim Berners-Lee, a decis să pună acest mediu la dispoziția tuturor, gratuit.

Acum, când ne gândim la WWW, avem în minte website-uri, însă ce este interesant este că acest WWW are mai multe componente: Clear Web, Deep Web și Dark Web.

Clear Web este partea vizibilă, indexată de motoarele de căutare și la care noi toți avem acces atunci când căutăm sau accesăm ceva pe Internet. Însă această parte a Web-ului reprezintă doar între 4 și 10% din toată informația care se găsește în rețeaua WWW.

Deep Web sau partea invizibilă pentru publicul larg, poate fi accesată cu ajutorul parolelor și al filtrelor de securitate. Rolul Deep Web este acela de a securiza, într-o oarecare măsură, date private, sensibile, confidențiale: informații bancare, medicale, militare, fiscale, care aparțin unor instituții ale statului ori platforme de tip pay-per-view.

Informația nu este ascunsă cu totul, există modalități prin care aceasta poate fi accesată. De exemplu, poți ajunge în Deep Web chiar din Clear Web, dacă știi un link direct, o adresă IP sau dacă ai la dispoziție parola necesară.

Deși în Deep Web se găsește cea mai mare parte a Web-ului, cu aproximativ 90% din informația din rețea, aceasta nu este indexată de motoarele de căutare tocmai pentru că nu este destinată publicului larg.

Dark Web este, așa cum îi spune și numele, colțul întunecat al Web-ului, locul unde se întâmplă fraude și infracțiuni și unde userii fac tot posibilul să-și păstreze anonimitatea. În cuvintele firmei de investigații private SPIA România „Adevărul legat de Dark Web este că, pur și simplu, nu ar trebui să fii acolo. ”

Dark Web poate fi accesat cu ajutorul unui VPN, prin rețele precum Tor sau I2P. Tranzacțiile din această parte a Web-ului sunt, în majoritatea cazurilor, bunuri sau servicii ce nu ar trebui să existe în această formă: arme, droguri, pornografie, identități sau credențiale furate, oferte care sună prea bine pentru a fi adevărate. În general se folosesc criptomonede și toată lumea încearcă să-și ascundă identitatea cu orice preț.

Deși pare că Dark Web a fost inventat de infractori, de fapt, este bine de știut că această parte a Web-ului a apărut datorită Departamentului de Apărare al SUA, pentru ca spionii americani să poată face schimb de informație în strictă confidențialitate și anonimitate.

Dark Web este probabil cea mai traficată zonă de către poliție, spioni, servicii federale și de contraspionaj. Cu siguranță, userii care ajung aici și care sunt descoperiți vor ajunge să fie urmăriți de către poliție.

Citeste si:
Frauda în companii: Ce pedepse riscă cei care încalcă legea
Frauda în companii: Ce...

Acestea sunt cele 3 componente ale World Wide Web. Probabil că cel mai indicat pentru publicul larg este să se bucure de accesul la cei 4-10% reprezentați de Clear Web și să acceseze Deep Web-ul exclusiv atunci când este cazul. Dark Web este locul proscrișilor, al infractorilor și al celor care tranzacționează produse și servicii ilicite. Curiozitatea și prezența în acest loc cresc expunerea și riscul la fraudă și consecințe de natură juridică.