Punând cap la cap toate momentele în care rușii au amenințat să atace teritoriul țării noastre sau l-au tranzitat efectiv rezultă că vecinii noștri nu ne-au lăsat în pace aproape niciodată.

În contextul actualei crize Rusia-Ucraina, unii se pot întreba de câte ori au intrat trupele rusești în România, fie ca urmare a tranzitului, sau pur și simplu ca invazie directă. Pentru a obține răspunsul, nu trebuie decât să aruncăm o privire în istorie.

Rușii ne „vizitează” încă de la începutul secolului XVIII

Prima oară se întâmplă acest lucru în anul 1711, chiar anul în care Petrul cel Mare îl vizita pe Dimitrie Cantemir la Iași. La acel moment, trupele țarului ajung până la Vaslui, după ce sultanul otoman îi declarase război lui Petru cel Mare ca urmare a câștigurilor Rusiei țariste la nord, fapt pe care puterea otomană îl percepea ca fiind o amenințare.

A doua oară, în 1739, rușii se înțeleg cu austriecii să atace Imperiul Otoman. Astfel, trupele țariste ocupă Hotinul și intră în Moldova, dar amenințarea Suediei și opoziția Austriei îi face să dea înapoi. Nu înainte însă de a ocupa și mare parte din Țara Românească la sfârșitul verii și începutul toamnei lui 1739.

Retail jobs

Numai 29 de ani mai târziu, în 1768, Hamsa Paşa, declară război Rusiei. Ulterior, Hamsa Paşa este înlocuit cu Moldavantshi-Ali-Paşa, care trece Nistrul în repetate rânduri, iar în zilele de 17 şi 18 septembrie ale anului 1769 armata otomană suferă o grea înfrângere, Moldova, Muntenia, ba chiar și Dobrogea fiind ocupate de către ruşi. Mai mult, Ecaterina a II-a are chiar un proiect de transformare a Principatelor Române într-un stat tampon, dar Austria se opune și amenință cu intervenția.

Nici secolul XIX nu aduce mai multă liniște în Țările Române

Nu apucă să treacă nici 20 de ani, că rușii îi provoacă din nou pe otomani, care nu așteaptă prea mult și declară război. Astfel, trupele țariste (de fapt trupele țarinei Ecaterina a II-a, care își înlăturase soțul de pe tron), victorioase la Focșani și la Râmnic, înaintează pe Dunăre și promit să se retragă numai după ce își stabilesc granița pe Nistru.

Citeste si:
Raport al Comisiei Europene: Războiul din Ucraina va scumpi viața...
Raport al Comisiei Europene:...

Când vine vorba despre cea de a cincea oară, suntem deja în contextul războaielor napoleoniene. Astfel, în 1806, țarul Alexandru I ordonă trupelor sale să traverseze Nistrul și să ocupe Țările Române. Acest lucru se întâmplă, bineînțeles, dar rușii evacuează teritoriile ocupate odată cu încheierea unui armistițiu. Pacea nu ține mult, însă, iar rușii revin, nimicindu-i pe turci la Slobozia și declarând anexarea Principatelor Române. Austria nu acceptă însă acest lucru, așa că rușii cer otomanilor doar Moldova până la Siret. Firește, oștirile turce se opun și, ca și cum nu ar fi fost suficient, Franța se pregătește de război, drept care Rusia se mulțumește doar cu Moldova dintre Prut și Nistru.

Următoarea întâlnire cu trupele ruse vine în anul 1828, când acestea trec Prutul, ocupă Brăila și Bucureștiul, după care înaintează tocmai până la Adrianopol. De la semnarea păcii, rușii mai rămân cantonați încă 5 ani în Principate, timp în care românii fac cunoștință cu singura figură care va rămâne pentru mulți drept un prieten al poporului nostru: generalul Pavel Kiseleff.

Citeste si:
Șeful FMI: Orizontul economic a devenit mai sumbru
Șeful FMI: Orizontul economic...

Rușii se implică și în revoluția pașoptistă și Războiul de Independență

Cea de a șaptea oară a întâlnirii românilor cu rușii are loc chiar cu ocazia revoluției pașoptiste. Și pentru că agitația revoluționară se manifesta cu precădere în sudul Principatelor Române, țarul conservator Nicolae I pune trupe la dispoziția domnitorului moldovean ca să restabilească liniștea. Astfel, rușii trec Milcovul și ocupă și Bucureștiul, după care merg în Transilvania ca să calmeze spiritul revoluționar maghiar.

Nici zece ani mai târziu, în 1853, rușii caută iar motiv de ceartă cu otomanii, trec Prutul și ocupă Bucureștiul. Aliații turcilor, Franța și Anglia, declară război Rusiei, iar Austria cere evacuarea Principatelor.

Sursa foto: Shutterstock/Viaceslav Lopatin

Citeste si:
Vehiculele blindate 4x4 cu care se înarmează Ungaria, propuse și...
Vehiculele blindate 4x4 cu...

Cea de a noua oară când suntem vizitați de trupele ruse, este cu ocazia Războiului de Independență. De data asta, rușii cer guvernului român acordul pentru trecerea armatelor imperiale prin țara noastră, dar după victorie se înțeleg cu otomanii să schimbe Dobrogea pe Basarabia de Sud. Mai mult, trupele ruse părăsesc foarte greu România, abia după recunoașterea independenței de către Marile Puteri.

Secolul XX aduce un dezastru din perspectiva tranzitului rusesc

Dacă secolele XVII și XIX sunt mai puțin cunoscute publicului larg sub aspectul invaziilor rusești în țara noastră, secolul XX nu mai este o necunoscută pentru nimeni. Rușii revin, așa cum se știe, cu ocazia Primului Război Mondial și cu rezultatele cunoscute, prezența acestora ca aliați ai românilor sfârșindu-se cu o degringoladă totală în momentul revoluției bolșevice.

Citeste si:
Expert bulgar: Ordinul lui Putin de folosire a armelor nucleare ar...
Ordinul lui Putin de folosire...

Ceva mai recent în memoria colectivă, trupele sovietice ocupă, în 1940, Basarabia și Bucovina de Nord ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov. Culmea, dintre toți aliații pe care îi avea țara noastră la acea vreme, doar Turcia a răspuns că este gata să-și ofere sprijinul în cazul unei agresiuni militare sovietice.

În sfârșit, în 1944, odată cu retragerea trupelor germano-române de pe frontul est-european, Armata Roșie ocupă din nou Basarabia și Bucovina de Nord. Apoi, cu România trecută de partea Aliaților, nu se mai oprește până nu ajunge la granița vestică a țării. Bineînțeles, în acest proces ocupă și Bucureștiul, dedându-se la acte cutremurătoare care nu mai au nevoie de nicio prezentare.

Sursa foto: Shutterstock / Anton Brehov

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Luca Dinulescu
Luca Dinulescu este jurnalist, activând anterior pentru publicații precum Digi 24, Adevărul sau Academia Cațavencu. A desfășurat de asemenea o activitate publicistică constând în patru volume publicate, între acestea numărându-se proză, nuvele și benzi desenate. Este absolvent de Regie Film și a fost de asemenea posesor al bursei J.W.Fulbright pe scenaristică și regie de film.

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri