Elon Musk a contribuit cu 277 de milioane de dolari la campania președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, și a obținut în schimb un loc călduț în viitoarea administrație republicană, în timp ce averea i s-a rotunjit considerabil. Din această postură, cel care deține, printre altele, și platforma de socializare X (fosta Twitter), a ridicat un semn de întrebare după anularea prezidențialelor din România.
Averea CEO-ului Tesla și SpaceX, Elon Musk, a făcut un salt de 200 de miliarde de dolari în 2024. Cu conturile mai pline ca nicicând și grație realegerii lui Trump la Casa Albă, afeceristul originar din Africa de Sud își petrece o bună bucată din zi împărtășindu-și opiniile cu restul internauților de pe platforma pe care o deține - și de care s-a folosit pentru a crește reach-ul propriului cont.
Transformarea lui Elon - din vedetă a liberalilor cu idei puternic stângiste în urmă cu peste un deceniu, în star al conservatorismului de rit nou - pare că s-a concretizat anul acesta. Deși unii dintre apropiații lui Trump propun niște măsuri care ar lovi în profitabilitatea Tesla, Musk însuși a fost montat bine pe un fotoliu de secretar de stat cu rolul de a eficientiza și de a pune la slăbit aparatul de stat.
Departamentul este unul nou, iar mulți se întreabă cum va reuși Musk să se achite de atribuțiile sale fără să încerce să-și ajute propriile companii care fie au contracte cu statul, fie are beneficia de o legislație mai laxă - cazul Tesla, cu mașinile autonome.
Anularea alegerilor prezidențiale din România, o premieră care a surprins mapamondul
În această iarnă, scena politică din România a fost zguduită într-o manieră fără precedent, tribulațiile la care am asistat în noiembrie și decembrie făcându-l chiar și pe Tribun să pălească. Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, în premieră în istoria post-decembristă a noastră, să anuleze primul tur al alegerilor prezidențiale.
Decizia a venit la scurt timp după ce același complet al CCR ceruse renumărarea tuturor voturilor și după ce, într-o ședință a CSAT, SRI și SIE prezentaseră rapoarte compromițătoare cu privire la ascensiunea fulminantă a candidatului independent Călin Georgescu. Acesta din urmă a reușit - prin căi încă nedeslușite complet - să activeze o masă critică de votanți care l-au dus în turul 2 al scrutinului prezidențial. Asta, evident, înainte ca CCR să decidă reluarea întregului proces electoral, de la zero.
Cum era de așteptat, primele concluzii trasate de serviciile autohtone de siguranță și informații, anume că un actor statal străin s-ar fi implicat în influențarea votului din România, au produs valuri în toată lumea. De la Washington DC a venit un semnal clar de indignare față de aparenta interferență a rușilor, dar establishment-ul american pro-Trump pare că are și alte opinii. Reținem, de pildă, că același Călin Georgescu a încercat și a eșuat să-l aducă pe Robert F. Kennedy, Jr. în România pentru a-l susține în turul 2 care nu a mai avut loc.
Elon Musk, întrebări după anularea alegerilor prezidențiale din România
How can a judge cancel an election and not be considered a dictator? https://t.co/Byex53wB96
— Elon Musk (@elonmusk) December 20, 2024
Săptămâna aceasta, ultimul dintre americanii cunoscutți care și-au dat cu părerea cu privire la situația din România a fost Elon Musk. El a pus o întrebare belicoasă, pe 20 decembrie, într-un mesaj pe X.
„Cum se poate ca un judecător să anuleze un scrutin electoral fără ca acesta să fie etichetat ca dictator?”, s-a întrebat, retoric, Musk. Omul de afaceri a pus această întrebare citând o postare a lui Mario Nawfal, un investitor care, totodată, găzduiește și Roundtable.Live, o emisiune descrisă ca fiind „cel mai mare show de pe rețeaua X”.
În comentarii, cum era de așteptat, și-au făcut loc susținători ai lui Călin Georgescu, cel care știm că are o poziție anti-UE și anti-NATO, în ciuda tentativelor din timpul campaniei de a-și altera punctual narativa în câteva rânduri. Trump, de asemenea, pare a fi anti-NATO, acesta declarând recent că intenționează să scoată Statele Unite din NATO dacă celelalte state membre nu sunt de acord să cheltuiască un procent mai mare din PIB pe apărare.
Ceea ce este mai interesant este că poziția aparent pro-Georgescu a lui Musk nu este o noutate. New York Times a publicat săptămâna aceasta un articol în care se arată cum Musk a făcut, în mai multe rânduri, comentarii laudative la adresa AfD, partidul radical de extremă-dreapta din Germania care pare a fi tot mai simpatizat și care, în contextul căderii guvernului Olaf Scholz, ar putea chiar să ajungă la guvernare, după alegerile anticipate de la anul.
