Prezenta analiza se doreste a fi o incercare de a afla daca sistemul TVA din Romania face doar cativa pasi inapoi pentru a putea sa-si ia avant, sau se intoarce de-a binelea cu spatele la contribuabil si porneste pe un drum propriu, necunoscut. Meditatia a fost inspirata de recentul Proiect de Ordonanta privind plata defalcata a TVA (supus dezabterii publice pe pagina web a Ministerului Finantelor Publice – „Proiectul” si de Nota de fundamentare ce il insoteste.

„Ba, adesea, lumea trebuie sa dea cativa pasi inapoi, ca sa-si ia vant spre a merge mai sigur inainte. Vai de cel ce n’a luat seama la miscarea ei prudenta!… se va gasi ratacit, ca s’a bizuit a merge cu capul inainte fara socoteala...” - fragment din scrisoarea lui I.L. CARAGIALE catre Al. VLAHUTA

In contextul in care se discuta foarte aprins despre cine, ce plateste si in care se restrang drepturi speciale pentru a se da vouchere celor ce proclama dragostea de miscare, se incearca identificarea unui sistem in care bugetul sa fie sigur ca primeste ceea ce i se datoreaza: TVA-ul care circula intre platitorii de TVA.

Sistemul propus pare ca simplifica circulatia TVA, dar nu prea reuseste sa o faca, dand peste cap tot ceea ce contribuabilul intelesese despre si asa complicata taxa. Pare de asemenea ca nu incalca nicio norma comunitara (fapt sustinut chiar in Nota de fundamentare), dar ar fi bine sa beneficieze macar de o aprobare din partea Comisiei pentru a nu ne trezi mai tarziu ca se anuleaza, ca in alte cazuri mai celebre (a se vedea situatia taxarii inverse aferente imobilelor, dupa decizia CJUE in cauza Dumitru Marcu C-392/16).

Vom stabili intr-o prima etapa care sunt principiile de functionare ale platii defalcate a TVA (I), pentru a le urmari apoi in practica (II), si a incerca intr-un final sa observam daca ele prezinta garantii de eficacitate si conformitate (III). Vom ajunge la concluzia ca s-ar putea sa fie indicat sa se verifice si alte metode de imbunatatire a colectarii TVA, unele propuse chiar de Comisia Europeana (IV)

Citeste si:
Ce "artificii" a folosit Guvernul la calculul deficitului pe 2018?
Deficitul bugetar de 2,88%...

I. Principiile Proiectului

Principalul obiectiv al Proiectului este cel al obtinerii unui control mai mare asupra circulatiei TVA intre actorii economici. Obligatiile pe care le instituie Proiectul sunt:

  1. Persoanele juridice asau fizice care sunt inregistrate ca platitori de TVA vor fi obligate sa aiba cel putin un cont special de TVA. Acest cont se va crea automat la unitatile de trezorerie, dar va putea fi creat si la orice institutie de credit care indeplineste anumite conditii: creeaza conturi IBAN care contin in denumire literele TVA, si nu permit eliberarea de numerar din aceste conturi.
  2. Toti cei care cumpara bunuri sau servicii de la un platitor de TVA vor trebui sa achite separat TVA-ul in contul special al furnizorului sau prestatorului. Exista doua exceptii foarte importante: i) persoanele fizice care nu au obligatia inregistrarii in scop de TVA si ii) platile efectuate de orice persoana in numerar sau prin card-uri de credit/ debit.
  3. Titularul contului nu are dreptul sa umble in contul special de TVA, decat pentru a achita TVA catre alte conturi speciale de TVA, neputandu-se elibera numerar din aceste conturi. Singurele exceptii de la aceasta regula impun existenta unui acord prelabil al ANAF.
  4. Titularul contului are obligatia de a transfera in contul special de TVA orice suma incasata prin numerar/ card bancar in termen de 3 zile. Cu solicitudine, Proiectul permite titularului sa vireze in contul special numai diferenta dintre TVA incasat in numerar/ card bancar si TVA achitat in numerar/ card bancar.

Acestea sunt principalele masuri impuse in cadrul proiectului care separa plata TVA-ului de cea aferenta sumei nete datorate furnizorilor/ prestatorilor de servicii.

In aparenta, se introduce un simplu sistem in care, cel care efectueaza o plata catre o persoana ce i-a furnizat in prealabil un cont IBAN special de TVA va efectua doua ordine de plata: unul pentru suma neta si altul pentru TVA. Se dubleaza operatiunile necesare platilor. Simplitatea pare a proveni si din faptul ca toate costurile si timpul necesar deschiderii si operarii acestor conturi vor putea fi preluate de catre trezorerii daca persoana impozabila va utiliza conturile infiintate automat

Citeste si:
Surpriza de final de an? Deficitul bugetar, de 2,5 ori mai mare
Deficitul bugetului...

Sistemul pare a fi un pas inainte catre implementarea efectiva a principiului ce sta la baza TVA, un impozit indirect datorat de consumatorul bunurilor si al serviciilor. Platind separat TVA-ul intr-un cont la care furnizorul nu are, practic, acces, beneficiarul consumator (persoana juridica sau persoana fizica obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA) achita direct statului suma datorata. Contul este doar deschis pe numele unui titular, dar este gestionat si controlat de catre ANAF.

II. Efectele problematice ale Proiectului

Desi pare a fi un sistem ce are enorme beneficii in privinta colectarii TVA, implementarea lui in viata economica a unei societati conduce la blocarea activitatii. Exemplele de mai jos pot parea simpliste, dar care arata cum, in situatia in care achizitiile depasesc, intr-o aceeasi perioada de raportare, incasarile sau daca numarul de tranzactii zilnice prin numerar/ card bancar se majoreaza, fie prin cresterea cheltuielilor, fie prin cresterea incasarilor, va deveni imposibil pentru multe societati sa faca fata blocarii TVA-ului in conturile speciale.

Studiu de caz 1, cel mai la indemana care prezinta dezavantajele sistemului este cel in care cheltuielile sunt anterioare incasarilor. O prima situatie este aceea in care in perioada de raportare P1, contribuabilul incaseaza TVA de 100 lei si trebuie sa achite, ulterior acestor incasari, TVA in cuantum de 200 lei. La finalul perioadei P1 va rezulta un decont cu suma negativa, pe care ANAF se va stradui sa o ramburseze, deci 100 lei blocati pana la rambursasre in TVA-ul achitat bugetului.

Citeste si:
Plafonarea pretului carburantilor, analizata de Consiliul Concurentei
Eugen Teodorovici are in...

In perioada de raportare P2, contribuabilul este nevoit (de natura business-ului) sa achite TVA anterior oricaror alte incasari, de 200 lei. Achita din contul special 100 (cei incasati in perioada P1), iar restul de 100 din conturile proprii. Se incaseaza apoi, in aceeasi perioada de raportare P2, TVA in cuantum de 200 RON. La finalul P2, decontul este pe 0, dar contribuabilul nu va putea utiliza cei 200 lei pentru a-si acoperi TVA-ul achitat din conturile proprii fara a avea o aprobare prealabila din partea ANAF.

La finalul celor doua perioade de raportare, contribuabilul va avea 200 lei blocati in TVA, fie asteptand rambursarea, fie asteptand un acord al ANAF pentru a-i putea utiliza din contul special.

Studiu de caz 2, in situatia intreprinderilor mici si mijlocii, platitoare de TVA, situatia este mai grava deoarece acestea achizitioneaza bunuri si servicii prin numerar/ card bancar. Societatea A (un mic producator de filme/spoturi comerciale), achizitioneaza materie prima sau servicii prin numerar/ card bancar. Achita TVA aferent acestor bunuri/ servicii in acelasi timp cu sumele nete datorate, platile defalcate neaplicandu-se in situatia bunurilor achizitionate prin numerar/ card. Cum o mare parte din achizitii se realizeaza on-line, inclusiv in raporturile B2B, ponderea acestor plati va creste din ce in ce mai mult.
Acest TVA va fi achitat din contul curent al Societatii A si va fi inregistrat in decontul lunar. Care va fi soarta acestor sume:

  • Daca in luna respectiva, Societatea A nu a avut incasari de TVA in contul special de TVA, decontul lunar va fi negativ iar Societatea va astepta solutionarea decontului si, eventual rambursarea TVA.
  • Daca in luna respectiva, Societatea A a avut incasari de TVA in contul special de TVA, decontul lunar nu va mai fi negativ, dar Societatea A nu va putea utiliza sumele de TVA din contul special pentru a acoperi TVA-ul achitat numerar/ card bancar.
  • Cele doua studii de caz arata ca plata defalcata a TVA-ulu fata de suma neta, in conturi controlate de ANAF va conduce la blocarea unor sume esentiale pentru bunul mers al oricarei activitati.

Un alt efect problematic este cel al raspunderii titularului de cont. Daca aceleiasi societati A i-a fost achitata suma neta aferenta bunului/ serviciului, dar nu a incasat in contul special de TVA, sumele aferente:

  • Cine va fi raspunzator de verificarea platii TVA?
  • Va putea fi tras la raspundere titularul contului, atata timp cat TVA-ul nu era datorat de el?
  • Iar daca este tras la raspundere, de unde se vor recupera sumele? Din contul de TVA in care se gasesc sume achitate corect de alti clienti? Sau din sumele nete incasate de titular?
  • In situatia in care este tras la raspundere titularul contului, ar insemna ca fiecare contribuabil va trebui sa urmareasca achitarea TVA de catre proprii clienti, separat de achitarea sumelor datorate lui. Or, in aceasta situatie, contribuabilul devine nu numai un intermediar al platilor dar si un agent al fortei coercitive a statului. S-ar pune chiar intrebarea retorica: intr-o actiune de recuperare a TVA-ului initiata de Societatea A, aceasta ar trebui sa achite taxa de timbru? Raspunsul, poaet nu tot retoric, poate fi nu, daca s-ar implementa un sistem de recunoastere al caracterului executoriu al facturilor, pentru sumele reprezentand TVA.

Dificultatile semnalate nu tin de continutul specific al Proiectului, ci de ideea insasi a separarii/ defalcarii platii TVA de plata sumei nete.
Ele au fost deja semnalate prin studiile si rapoartele care au stat la baza acceptarii sau refuzului implementarii acestui sistem in alte state.

III. Evolutia unei idei prea bune, implementate prea devreme

Defalcarea TVA se trage, ca mai toate schimbarile, de la Uniunea Europeana. De data aceasta insa, nu este impusa, ci, din contra, analizata cu foarte multa circumspectie de catre autoritatile comunitare.

Totul a inceput in anul 2010 cand un studiu a analizat metode alternative prin care s-ar putea imbunatati colectarea TVA. Studiul a fost avut in vedere pentru ca Parlamentul European sa adopte o rezolutie in octombrie 2011 cu privire la viitorul TVA. Este interesant faptul ca studiul identifica defalcarea TVA ca o masura eficienta de imbunatatire a colectarii, dar explica expres faptul ca sistemul nu se poate implementa decat in masura in care i) majoritatea platilor se fac online, si ii) daca autoritatile implementeaza un sistem de rambursare mult mai rapid.

Analiza din 2010 arata ca un astfel de model nu ar fi eficient daca majoritatea platilor s-ar face prin numerar/ card bancar si daca acestea nu ar putea fi integrate deoarece contribuabili ar incerca sa diminueze utilizarea conturilor speciale greu de gestionat, in favoarea numerarului. Acest fapt ar duce, in timp, la cresterea evaziunii atat in sfera TVA, cat si a altor impozite.

Aceeasi analiza arata ca implementarea sistemului ar necesita un lung proces de adaptare a institutiilor de credit si o investitie initiala semnificativa din partea statului, fapt ce se reflecta in cadrul Proiectului nostru in dorinta de a se crea conturi speciale in cadrul trezoreriilor pentru toti platitorii de TVA. Pana in octombrie 2017.

Ulterior, Comisia Europeana a lansat o serie de dezbateri, analize, studii, prin care se incerca identificarea unor masuri de facilitare a comertului intra-comunitar, in special din perspectiva comertului electronic. Debirocratizarea platii TVA-ului in domeniul comertului electronic a condus la o analiza aprofundata asupra metodelor prin care se poate imbunatati colectarea TVA. Rezultatele sunt insa surprinzatoare:

  • Nici in domeniul comertului electronic nu s-a impus metoda platii defalcate a TVA. In studiul de impact ce vizeaza identificarea metodelor de modernizare a colectarii TVA in raporturile de e-commerce de tip B2C, optiunea platii defalcate este respinsa deoarece nu se pot impune sarcini fiscale intermediarilor de plati (https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/swd_2016_379.pdf )
  • Nici in general, propunerile de modernizare a TVA nu s-au oprit la defalcarea platii TVA, retinandu-se metode care tin de o mai buna comunicare si o eficientizare a solutionarii disputelor dintre contribuabili si autoritati. Masurile propuse pentru a imbunatati colectarea TVA pot fi consultate (https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/com_2016_148_en.pdf)

Eliminand complet analiza platii defalcate a TVA, Comisia Europeana a propus modificarea Directivei TVA prin generalizarea sistemului de taxare inversa pentru tranzactii mai mari de 10.000 euro (https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/com_2016_811_en.pdf ).

Cu toate ca la nivel european subiectul platii defalcate pare ca a fost deja depasit din cauza dificultatilor de implementare, o serie de tari l-au adoptat sau il analizeaza.

In Marea Britanie, la finalul lunii iunie 2017, s-a incheiat procedura de consultare publica demarata in martie 2017 cu privire la posibilitatea introducerii platii defalcate pentru comertul electronic. Prin urmare, contrar unor declaratii, Marea Britanie nu se pregateste sa introduca acest sistem, ci a supus o idee unei consultari publice timp de 4 luni.

Italia este singura tara in care sistemul a fost introdus si in care acesta functioneaza din anul 2015. Exista insa cateva diferente:

  1. Sistemul se aplica numai institutiilor publice, si
  2. Conturile sunt ale autoritatii, nu ale contribuabililor.
  3. S-au creat proceduri de rambursare mult mai rapida a TVA-ului achitat in aceste cazuri.

Cu toate ca Nota de fundamentare a Proiectului lansat de Ministerul Finantelor Publice sustine ca nu este necesara o aprobare din partea Comisiei Europene, cazul Italiei este elocvent pentru a se observa ca tot ceea ce tine de TVA ar trebui cel putin analizat si de Comisia Europeana. Italia a cerut aprobarea Comisiei Europene pentru a se implementa acest sistem in 2015. Decizia de punere in aplicare (UE) 2015/1401 aproba sistemul, dar impune Italiei obligatia de a intocmi un raport cu privire la perioada medie de restituire.

In 2017, Italia cere prelungirea perioadei si supune atentiei Comisiei Europene raportul care arata ca perioada medie de rambursare este de 3 luni, dar ca a instituit norme speciale pentru a gestiona cresterea cererilor de restituire a TVA pentru cei care achita separat. Comisia observa ca Italia a furnizat informatii potrivit carora furnizorilor autoritatilor publice li se aplica o procedura prioritara in care perioada de restituire este mai scurta, si decide prelungirea perioadei prin Decizia 2017/784 din 25 aprilie 2017.

Situatia din Polonia arata ca sistemul, propus inca din 2015, se afla in dezbateri iar forma aflata acum in discutii implica o varianta voluntara a crearii conturilor speciale, aplicabila din 2018.

Contextul si exemplele tarilor in care s-a implementat arata ca un astfel de sistem nu poate fi eficient si legal decat daca:

  • Este insotit de un sistem de restituire a TVA mult mai rapid decat procedura clasica de rambursare, preferabil un sistem automat.
  • Este implementat din timp la nivelul unui numar cat mai mare de agenti economici si implicand cat mai multe tipuri de plati,
  • Este acceptat de Comisia Europeana,

Cum la nivel european sunt propuse si alte solutii, s.ar putea sa nu fie inutila implementarea acestora, daca se doreste „a se fura start-ul” in privinta imbunatatirii colectarii TVA.

IV. Exista si alte solutii

Una dintre ele este cea propusa de Comisia Europeana si priveste generalizarea taxarii inverse Chiar daca se renunta, temporar, la principiul neutralitatii TVA, o astfel de masura poate fi eficienta si a dat deja rezultate foarte bune in domenii puternic marcate de frauda in trecut : comertul cu cereale, legume, lemn pe picior etc.

O alta solutie amintita de autoritatile europene este cea a implementarii unor sisteme alternative de solutionare a disputelor privind TVA (punctul 18 de aici: http://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/resources/documents/taxation/tax_cooperation/vat_gap/2016-03_20_measures_en.pdf ).

Un astfel de sistem ar diminua sarcina TVA-ului ce apasa asupra contribuabililor, facilitand recuperarea acestuia. Arbitrajele privind deconturile cu sume negative de TVA sau chiar deciziile de impunere ce privesc TVA-ul, ar putea lua locul greoaielor si indelungatelor contestatii si ar putea beneficia de sprijinul unor consultanti sau al unor specialisti din domeniul fiscal din tara sau din afara tarii.

Atunci cand toata lumea se dadea inapoi cativa pasi pentru a-si lua avant, Ministerul Finantelor Publice a crezut ca se merge deja inainte. Poate reactiile mediului de afaceri vor fi suficiente pentru a-i atrage atentia cu privire la faptul ca s-a ales calea corecta a imbunatatirii colectarii TVA, dar directia cresterii controlului nu reprezinta un pas inainte.

Sursa foto: tax return_Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Legal Business »




Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.

Citeste si
10 proiecte de lege inregistrate de Orlando Teodorovici: impozitari