In plus, specialistul BNR a precizat ca la aceste minime istorice, ceteris paribus, costul creditului va creste oricum, pentru ca baza - indicii Euribor, Libor - nu va ramane la acest nivel permanent, dar trebuie sa evitam adaugarea si a unui cost de risc suplimentar, ca urmare a cresterii deficitului bugetar peste un nivel considerat optim.

"Nu se va intampla peste noapte daca ne ducem cu deficitul la 3,5%, mai ales ca avem acest buffer de 4% din PIB la Ministerul de Finante, care va reduce mult costul initial. Nicio banca nu o sa ceara bani multi deodata, asa cum s-a vazut deja, cand Ministerul Finantelor a refuzat toate ofertele si s-a dus costul in jos imediat. Asta este avantajul acestui buffer, insa acesta dureaza cat dureaza", a avertizat Radulescu.

Radulescu isi aminteste cu ingrijorare de situatia prin care a trecut Romania in 1999, cand trebuia sa se imprumute la un cost calculat in functie de pretul titlurilor de stat in marci germane, plus o marja de risc de 700 de puncte de baza (7%), iar peste noapte - dupa ce acordul cu FMI a iesit din discutie - marja de risc a ajuns la 1.100 de puncte de baza (11%).

Totodata, si Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, atrage atentia ca Uniunea Europeana ne lasa sa ne ducem la un deficit maxim de 3% (peste intram in procedura de deficit excesiv), dar "pentru Romania acesta este un deficit periculos, pentru ca de aici te poti duce usor spre 4-5%". In ceea ce priveste deficitul optim pe care ar trebui sa il mentina Guvernul, Radulescu a mai spus ca acesta ar trebui sa fie la nivelul MTO-ului, dar poate sa il depaseasca pe termen scurt si cu cateva procente. "Un procent, chiar si 1,5% se pot acoperi, dar sa nu se intinda pe mai multi ani", a punctat oficialul BNR.

Citeste si:

Luna trecuta, Romania a inregistrat cel mai redus cost de finantare din istorie, dupa ce a plasat o emisiune de eurobonduri pe 10 ani cu o dobanda de 2,84%. Pentru emisiunea scadenta peste 20 de ani, randamentul titlurilor de stat a fost de 3,93%.

Declaratia economistului din BNR vine in contextul in care masurile fiscale anuntate pentru 2016 si pe care premierul propus Dacian Ciolos si le-a asumat ameninta sa duca deficitul bugetar peste 3% anul viitor. Cele mai importante masuri fiscale care ameninta sa duca deficitul in zona periculoasa sunt majorarea salariilor bugetarilor si reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%.

MTO reprezinta mai multe reguli de prudentialitate, care vizeaza datoria publica si deficitul, pe care statele membre UE trebuie sa le respecte pentru a evita situatii neprevazute. Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, estimase ieri ca dupa deciziile fiscale de pana acum vom avea in 2016 un deficit nominal de 3,3-3,4%, ceea ce inseamna ca in contextul unui exces de cerere deficitul structural ar putea ajunge chiar la 3,5%.

Sursa foto: Shutterstock