VIDEO Un nou mod de tratament împotriva COVID: ce este terapia hiperbară și la ce poate ajuta aceasta

Un nou mod de tratament împotriva COVID: ce este terapia hiperbară și la ce poate ajuta aceasta

Cele peste 4.000 de cazuri din ultimele 24 de ore ne transmit că România ar trebui să se pregătească pentru cel de-al treilea val al pandemiei. În curând, țara noastră va acuza lipsa acută de oxigen. Pentru că oxigenul nu este ceva ce poate fi găsit în farmacii și mai conduce și la incendii, câteodată, există medici care caută soluții alternative la această lipsă de aer. Terapia hiperbară ar putea reprezenta una dintre modalitățile de depășire a pandemiei, iar dr. Laurențiu Belușică, directorul Spitalului Orășenesc Găești, explică cum funcționează un astfel de echipament medical, care de altfel, există și în România.

Terapia hiperbară sau oxigenul hiperbaric iau naștere în camera hiperbară, un soi de container care poate fi cu un loc sau mai multe. În România, dr. Bogdan Cristian Ion, singurul medic specialist în medicină hiperbară din România, este cel care folosește, două astfel de camere la Iași și la București, ambele având mai multe locuri.

”Dr. Ion le-a folosit pentru pacienții cu hipoxie, afectați de infecția cu COVID. La 300 de pacienți tratați, a avut maximum un deces. La noi în spital, am ajuns și la 20 de decese în rândul celor infectați”, a declarat dr. Belușică, pentru wall-street.ro.

Aceste camere pot fi transportate cu trailere, putând cântări până la nouă tone.

Citeste si:
Marijuana în România | Medicul care îi tratează pe români cu...
Canabis în România, la...

Sursa Foto: Shutterstock

Ce este, de fapt, o cameră hiperbară

Camera hiperbară reprezintă o importantă sursă de oxigen, cu ajutorul căreia ar putea fi tratați nu doar pacienții cu COVID.

Organismul uman nu rezistă fără oxigen mai mult de trei minute. În primul rând, moare creierul. După șapte minute, moare cordul, după 20 de minute, mor rinichii, după trei ore, mor mușchii, iar după vreo șase ore, mor oasele. Dacă cumva creierul mai poate fi salvat după cele trei minute, bolnavul respectiv rămâne "legumă", potrivit informațiilor transmise de medicul chirurg.

Vezi AICI de ce spune medicul că sursele de oxigen din spitale au devenit insuficiente.

Citeste si:
Dan Barna reacționează: ce spune despre numărul deceselor provocate...
Dan Barna reacționează: ce...

Pandemia de coronavirus a adus ceea ce ce se numește hipoxia, mai exact lipsa de aer. Saturația de oxigen scade de la 100%, cât este normal, ajungând la 90%, când devine un semnal de alarmă.

”În general, saturația sângelui arterial a unui om sănătos are o valoare de 20. Dacă ne îmbolnăvim de COVID și ne intubează (nu vrem să fim intubați), valoarea aceasta crește la 40. Dacă un astfel de bolnav intră într-o cameră hiperbară, această valoare poate atinge și 2.000”, a precizat dr. Belușică, medicul având specializare în terapia hiperbară.

Cine poate folosi camera hiperbară

Totodată, dr. Belușică precizează că acest echipament nu poate fi folosit de către oricine, având în spate un protocol bine stabilit.

”Nu e ușor de lucrat cu aceste camere, e nevoie de un medic care a studiat medicina hiperbară, care spune că un pacient trebuie să stea în hiperbară trei ore, la două atmosfere și jumătate, spre exemplu. Apoi intevine operatorul, care ia pacientul și face ceea ce a cerut medicul. De aceea nici nu sunt mulți susținători, pentru că nu e ușor. E nevoie de muncă în spate, poți să bagi omul acolo și să îl scoți verde. E nevoie o terapie etapizată”, a mai spus chirurgul din Găești.

Citeste si:
Director medical: Ne este teamă că valul 3 va fi mai rău decât valul 2
Directorul medical de la...

Chirurgul mai compară folosirea acestei terapii cu o coborâre la 500 de metri, explicând faptul că acest lucru are loc în decursul a peste trei săptămâni, astfel încât omul să nu moară.

Dr. Belușică a urmat un curs de șase luni în medicina hiperbară și poate folosi un asemenea echipament. În plus, acesta spune că medicina hiperbară este o specialitate de sine stătătoare și este studiată pe durata mai multor ani.

De asemenea, acesta susține că după incendiul de la Colectiv, patru sau șase astfel de camere au fost achiziționate de către autoritățile române. Medicul a solicitat o asemenea cameră în contextul pandemiei, însă a fost refuzat de fiecare dată.

La ce mai poate folosi o astfel de cameră

Echipamentul, care poate fi montat într-un salon gol dintr-un spital, ajută nu doar în cazurile grave de infecție cu COVID. Aceasta mai poate fi folosită și în cazul pacienților cu arsuri, dar și în cazul infecțiilor nozocomiale, una dintre probleme letale din spitalele din România.

”Camera hiperbară este bună pentru arsuri, oxigenează sângele și creează ceea ce se numește neoangiogeneză, adică vase mici de sânge se infiltrează în întreg țesutul uman. De aceasta se spune că ajută și la întinerire. Îl vindecă pe om de infecțiile nozocomiale din spitale. De ce? Pentru că majoritatea microbilor care atacă omul sunt anaerobi, adică trăiesc fără aer, nu le place oxigenul, altfel mor”, explică chirurgul.

Sursa Video: Youtube/ BioBarica

Însă camera hiperbară nu are efect în autism, în diabet și în insuficiența renală. Chiar dacă în acestea nu este cunoscută o îmbunătățire semnificativă, oxigenul hiperbaric poate ajuta la funcționarea optimă a celorlalte organe. În plus, are o singură contraindicație și anume, claustrofobia. Deși, dacă un claustrofob este introdus de unul singur într-o încăpere de acest gen cu mai multe locuri, ar putea fi tratat corespunzător.

Dr. Belușică mai spune și că firmele de medicamente sunt foarte speriate de camera hiperbară, pentru că acestea consideră că nu vom mai folosi medicamente. Însă acesta contrazice această opinie.

”Nu e adevărat. Boala COVID se tratează cu medicamente, omul are nevoie de antibiotice sau paracetamol, spre exemplu”, conchide directorul Spitalului din Găești.

Sursa foto: Shutterstock
Despre autor
Cristina Marin
Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Sănătate »



Setari Cookie-uri