Când credeam că am scăpat de Covid-19, au apărut noua formă de hepatită severă la copii, variola maimuței, langya și chiar poliomielita. De ce ne lovesc brusc atât de multe pandemii? Explicația este complexă.
Experții consultați de Business Insider spun că nu e deloc o impresie: bolile infecțioase chiar se împrăștie tot mai rapid și devin tot mai agresive – pe măsură ce și apărarea noastră este tot mai slabă. Riscul de a ne confrunta cu o nouă pandemie ar putea fi dublu în următoarele decenii.
Există însă șapte factori importanți care duc la acest șir de pandemii care ne tot lovesc de la începutul anului:
1. Contactul între oameni și animale
Pe măsură ce mediul natural al animalelor se restrânge, cresc interacțiunile cu oamenii. Virusuri care până acum afectau doar specii de animale sălbatice suferă mutații care le permit să infecteze și oamenii, care nu au imunitate.
Nu doar COVID, langya sau variola maimuței, ci și Ebola, HIV sau SARS provin de la animale. Și, cu cât intervenim mai mult în ecosisteme sălbatice, cu atât crește riscul unor noi pandemii.
Citeste si:
Foto: Shutterstock
2. Călătoriile și migrațiile umane
Oamenii călătores – și migrează – poate mai mult ca niciodată, astfel că bolile nu au cum să rămână localizate. ”De fiecare dată când cineva se urcă într-un avion, există un mic risc să fie purtătorul unei noi boli”, spune doctorul Eric Rubin, redactor-șef al New England Journal of Medicine.
În acest moment, variola maimuței și poliomielita se răspândesc prin intermediul pasagerilor curselor aeriene. Pe de altă parte, când zborurile au fost suspendate în pandemie, gripa practic a dispărut pentru aproape un an.
3. Înrăutățirea crizei climatice
Un studiu recent publicat în revista Nature susține că majoritatea agenților patogeni vor fi agravai de transformarea climei – dacă nu au fost deja. De pildă, bolile transmise de insecte ajung în țări care până acum nu erau afectate, din cauza că arealul acestor insecte se extinde.
Citeste si:
Un exemplu este țânțarul-tigru, o specie asiatică care a ajuns și în România și poate transmite boli tropicale, ca West Nile sau febra Chikungunyia.
4. A scăzut rata vaccinării de rutină a copiilor
În perioada pandemiei, vaccinarea de rutină a celor mici a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele 3 decenii. S-au adăugat informațiile false despre riscurile vaccinurilor, intensificate de campaniile anti-vaccinare din pandemie.
Ca urmare, boli care fuseseră stopate prin vaccinare, ca poliomielita, au reapărut – și nu în țări sărace, ci în Statele Unite și Marea Britanie. Chiar și la noi, un sondaj realizat în 2021 de INSP arăta că aproape 4% din profesioniștii din domeniile medico-sanitar și medico-social nu consideră importantă respectarea programelor de vaccinare.
5. Plătim prețul pentru că am ignorat epidemiile din țările în curs de dezvoltare
Boli ca variola maimuței – sau, înaintea sa, Ebola - erau cunoscute de mult timp, dar au fost ignorate, în speranța că vor rămâne limitate la Africa. Dacă s-ar fi investit în lupta împotriva lor, probabil că așa s-ar fi și întâmplat; doar că, de fapt, țările în curs de dezvoltare au fost lăsate să se descurce singure cu aceste epidemii.
Citeste si:
6. Suntem mai bine informați
Din cauză că Internetul ne oferă informații în timp real de pe întreg globul, suntem mult mai bine informații privind diversele epidemii. Se întâmplă ca focare minore din China, de pildă, să fie tratate online ca focarul unei viitoare pandemii.
Pe de altă parte, COVID-19 a schimbat complet percepția în acest sens. La începutul lui 2020, și aceasta era privită ca o boală minoră. De pildă, în februarie 2020, președintele Iohannis afirma, după primul caz de infectare cu coronavirus pe teritoriul României, că ”nu există niciun motiv real de panică. Infecția cu acest virus provoacă în marea majoritate a cazurilor doar simptome ușoare, dureri în gât, tuse și febră, ca în orice răceală.”
7. E posibil ca expunerea la COVID-19 să ne fi redus imunitatea
Nu este clar încă ce efect a avut expunerea la coronavirus asupra sistemului imunitar, Medicii consultați de Business Insider spun că este posibil să ne fi făcut mai vulnerabili la alte boli infecțioase.
Citeste si:
De asemenea, tratamentele din pandemie, bazate pe steroizi și antibiotice, ar putea duce la apariția unor ”superbacterii”, rezistente la medicamentele care ar trebui să le distrugă.
Sursa foto: Unsplash
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și: