Burnout-ul a devenit un buzz word pe care îl auzim deseori, îl vedem destul de rar în manifestare și nu știm ce să facem cu el când chiar dăm de el.
Ca în atâtea domenii și în atâtea situații, prevenția este cea care face diferența. Într-un fel vorba românească „paza bună trece primejdia rea” se aplică și pe zona de sănătate mentală. Dar înainte de a trece la ce am putea face pentru prevenție, trebuie să înțelegem puțin conceptul.
Ce este burnout-ul?
Burnout-ul reprezintă o stare de înaltă epuizare fizică sau psihică care scade drastic calitatea vieții, nivelul de eficiență și competență, capacitatea de muncă și efort. Pentru cine este familiar cu sportul de performanță, burnout-ul este pentru psihic ceea ce este supra antrenamentul pentru musculatură. Când ne supra antrenăm, obținem un rezultat invers, de slăbiciune musculară extremă, care trece de obicei cu repaos total pe acea grupă musculară vreme de 3-4 săptămâni. Diferența este că pe burnout, unde vorbim de un proces psihic complex, viteza de recuperare variază foarte mult în funcție de mai mulți factori. Gravitatea stării, durata acesteia, strategiile de coping, sprijinul familiei, al prietenilor, al profesioniștilor și al mediului de business. De obicei se ajunge la burnout datorită suprasolicitării cu un volum foarte mare de activități la lucru, într-un mediu de lucru toxic.
Citeste si:
Multe companii se simt îndreptățite să ceară din ce în ce mai multe ore de muncă de la angajați, într-un ritm nesustenabil. Iar modul hibrid sau on-line, creează dispariția graniței dintre casă și muncă, invadând complet spațiul privat. Primul care a intrat în viețile oamenilor a fost telefonul mobil, apoi a fost urmat de social media și acum și de muncă. Astfel încât nivelul de stres a căpătat proporții greu de controlat. De aceea de cele mai multe ori, exact oamenii perfecționiști, performanți au un risc mai ridicat decât cei laisse faire. Este greu să învățăm să delegăm, să împărțim sarcinile în funcție de importanță, să facem time management. Partea bună este că toate acestea se învață și pot înlocui comportamentele ineficiente din trecut.
De obicei strategiile de recuperare sunt clasice, gestionarea stresului, time management, reorganizarea prioritaților, introducerea de tehnici constante de relaxare cum ar fi meditația sau conectarea la prezent, hobiurile și relațiile energetice pozitive cu anturajul. Toate acestea pot accelera semnificativ procesul de recuperare.
Citeste si:
De asemenea schimbarea condițiilor de muncă, a modului de abordare a priorităților și sarcinilor de muncă cât și disponibilitatea pe care o are un individ față de altul raportat la schimbarea stilului de viață, atât în aria personală cât și cea profesională impactează direct rapiditatea recuperării.
Din pacate nu există rețete care să ne dea exact un timp mediu de recuperare, de aceea acesta poate porni de la câteva săptămâni și să dureze până la luni de zile, mai ales atunci când burnout-ul a fost ignorat și neglijat pentru o perioadă îndelungată.
Sursă foto: alexandrucojocaru.ro
Cum identificăm și cum combatem burnout-ul?
Dacă vreți să verificați cum stați pe zona de burnout, puteți folosi un assessment făcut în străinătate de cercetători olandezi care se numește BAT, și pe care îl găsiți pe internet, inclusiv cu traducere în limba română.
Citeste si:
Site-ul oficial unde găsiți instrumentul original în engleză este:
https://burnoutassessmenttool.be/handleiding_vragenlijst_eng/. Este important de notat că nu sunt făcute studii în România care să valideze tool-ul și la noi în țară, dar ca ghidare cred că este un instrument util.
Dacă ar fi să analizăm pașii către recuperare primul și poate cel mai important este să acceptăm starea de burnout și apoi să aplicăm pașii de mai sus.
Mai mult decât atât însă, ar fi important să ne uităm cum nu ajungem acolo, iar pașii sunt aceeași, o reevaluare a priorităților și obiectivelor la timp ne va feri de suprasolicitare. Un somn bun, fără ecran aprins înainte de culcare (tabletă, telefon, televizor) măcar cu 30 de minute înainte de odihnă.
Un stil sănătos de viață, o dietă echilibrată, cu legume, fructe, mai puțin dulce, exerciții fizice și nu vorbim aici de ceva exagerat. O simplă plimbare alungă oboseala și gândurile negre de multe ori.
Citeste si:
Capacitatea de a spune nu, și a ne motiva decizia și a rămâne fermi și nu agresivi când facem acest lucru, o evaluare corectă a putințelor noastre. Sunt multe lucruri de luat în calcul și uneori este necesară consultarea unui specialist.
Articol scris de Alexandru Cojocaru - Psihoterapeut și specialist în reziliență
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
