Aproximativ 18,2 milioane de cetateni cu drept de vot sunt asteptati maine la urne pentru a-si alege parlamentarii, alegatorii putand sa isi exercite dreptul de vot numai la sectia de votare la care este arondata strada sau localitatea unde isi au domiciliul si numai pe baza cartii de identitate.
Despre alegerile de maine: De ce prefer lupta Carrefour-Real in locul lui “Ghita, la DNA" - FOTO-EDITORIAL
Alegatorii nu vor putea sa foloseasca nici la aceste alegeri parlamentare cartile de alegator, scrie Mediafax.Ce prevede legea
Potrivit Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cetatenii romani, inclusiv cei cu domiciliul sau resedinta in strainatate, au dreptul de vot de la varsta de 18 ani, daca aceasta varsta a fost implinita pana in ziua alegerilor inclusiv.Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie si nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotarare judecatoreasca definitiva.
Alegerile parlamentare in Romania se desfasoara cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret si liber exprimat al votului. Fiecare alegator are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputatilor si la un singur vot pentru alegerea Senatului.
Fiecare alegator isi va exprima votul personal, exercitarea votului in numele altei persoane fiind interzisa. De asemenea, votul exercitat este secret si orice control asupra modului in care voteaza un alegator este interzis.
Legea mentioneaza ca participarea cetatenilor la alegeri se face pe baza liberului consimtamant al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegator pentru a-l determina pe acesta sa participe sau sa nu participe la alegeri.
Deputatii si senatorii se aleg, la scrutinul de maine, in colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentarii proportionale.
Astfel, un deputat va reprezenta in Parlament 70.000 de locuitori, iar un senator 160.000 de locuitori.
Peste 440.000 romani majori au domiciliu in strainatate
Cetatenii romani cu drept de vot, cu domiciliul sau resedinta in strainatate, isi vor exercita dreptul de vot la una dintre sectiile de votare din tara in care isi au domiciliul sau resedinta. Ministrul Administratiei si Internelor, Mircea Dusa, a anuntat vineri, ca numarul romanilor majori cu domiciliul stabil in strainatate si, prin urmare, cu drept de vot, este de 441.769.Cei cu domiciliul sau resedinta intr-un stat in care nu exista misiuni diplomatice sau oficii consulare ale Romaniei si unde nu este posibila organizarea unei sectii de votare isi pot exercita dreptul la vot in oricare dintre sectiile de votare organizate in statele care fac parte din acelasi colegiu uninominal. Resedinta in strainatate se dovedeste cu orice document eliberat de autoritatile straine.
Personalul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare voteaza la sectia de votare constituita pe langa misiunea diplomatica sau oficiul consular la care isi desfasoara activitatea. Acesta va fi inscris in lista electorala suplimentara si va putea vota pe baza pasaportului diplomatic sau a pasaportului de serviciu.
Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central, urnele speciale nu vor putea fi utilizate la sectiile de votare din strainatate la alegerile din 9 decembrie.
Decizia a fost luata ca urmare a faptului ca in strainatate sectiile de votare nu sunt organizate potrivit criteriului teritorial utilizat in tara, respectiv in baza criteriului numarului de locuitori si tinand cont de faptul ca prin "raza teritoriala arondata de votare" se intelege perimetrul teritorial compus din imobilele in care domiciliaza alegatorii inscrisi in listele electorale permanente si ca in strainatate nu se utilizeaza liste electorale permanente.
Membrii Birourilor electorale ale sectiilor de votare, precum si persoanele insarcinate cu mentinerea ordinii voteaza la sectia la care isi desfasoara activitatea, dupa inscrierea lor in lista electorala suplimentara, daca este cazul, doar daca domiciliaza pe raza acelui colegiu uninominal in care se afla sectia de votare respectiva si sunt arondati, conform domiciliului, in alta sectie de votare a aceluiasi colegiu uninominal.
Potrivit Legii electorale, candidatii pot vota la oricare dintre sectiile de votare din cadrul colegiului uninominal in care candideaza.
18.762 sectii de votare au fost infiintate
Pentru organizarea alegerilor au fost constituite circumscriptii electorale la nivelul celor 41 de judete, o circumscriptie in municipiul Bucuresti si o circumscriptie separata pentru romanii cu domiciliul sau resedinta in afara tarii. Numarul total al circumscriptiilor electorale este de 43.La alegerile din 9 decembrie, au fost delimitate 315 colegii de deputat si 137 colegii de senator, corespunzator numarului senatorilor si deputatilor care vor fi alesi.
Numarul colegiilor uninominale pentru Camera Deputatilor, respectiv pentru Senat se determina prin raportarea numarului de locuitori al fiecarei circumscriptii electorale la normele de reprezentare, la care se adauga un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depaseste jumatatea normei de reprezentare.
Cele 315 mandate de deputat vor putea fi suplimentate cu maximum 18 mandate, rezervate, prin lege, candidatilor organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care sunt reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale.
Legea electorala permite atribuirea catre competitorii electorali a unor mandate in plus fata de cel stabilit potrivit normei de reprezentare.
In cazul in care un candidat reuseste sa castige 50 la suta plus 1 din voturile valabil exprimate in colegiul lui, acest lucru poate determina cresterea numarului de mandate obtinute de un competitor electoral, desi, conform calculului proportional, el ar avea dreptul la mai putine mandate.
Pentru cei 18.248.414 cetateni cu drept de vot au fost infiintate 18.762 sectii de votare, dintre care 306 vor functiona in cele patru colegii de deputat si doua colegii de senator din strainatate. In cele 42 de circumscriptii din tara vor functiona, pentru scrutinul de duminica, 18.456 sectii de votare.
Cum se va derula procesul de votare
In ajunul zilei alegerilor, presedintele Biroului electoral al sectiei de votare, impreuna cu membrii acestuia, trebuie sa fie prezenti la sediul sectiei de votare, fiind obligati sa dispuna masurile necesare pentru asigurarea ordinii si corectitudinii operatiunilor de votare.Legea prevede ca presedintele biroului electoral al sectiei de votare trebuie sa dispuna, cu o zi inaintea alegerilor, indepartarea materialelor de propaganda electorala de orice tip din si de pe cladirea sediului sectiei de votare.
In ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al sectiei de votare incepe la ora 6.00. Presedintele biroului, in prezenta celorlalti membri, verifica urnele, listele electorale, buletinele de vot si stampilele, consemnand, intr-un proces-verbal, numarul persoanelor inscrise in copiile listelor electorale permanente, numarul buletinelor de vot separat pentru Camera Deputatilor si Senat, precum si numarul stampilelor cu mentiunea «VOTAT».
Dupa incheierea acestei operatii, inchide si sigileaza urnele, aplicand stampila de control a sectiei de votare.
Inainte de inceperea votarii, presedintele este obligat sa asigure aplicarea stampilei de control si pe ultima pagina a fiecarui buletin de vot.
Votarea incepe duminica, la ora 7.00 si are loc pana la ora 21.00, cand sectia de votare se inchide, acest program urmand sa fie afisat pe usa sectiei de votare.
Accesul alegatorilor in sala de vot are loc in serii corespunzatoare numarului cabinelor.
Fiecare alegator prezinta actul de identitate biroului electoral al sectiei de votare, care verifica daca alegatorul este inscris in copia de pe lista electorala permanenta. In baza semnaturii in copia de pe lista electorala permanenta, alegatorul primeste doua buletine de vot, unul pentru Camera Deputatilor si unul pentru Senat, si stampila cu mentiunea «VOTAT».
Pe buletinul de vot figureaza, in patrulatere, numele candidatilor, partidelor, aliantelor sau organizatiilor minoritatilor nationale din care acestia fac parte si semnul electoral al respectivelor formatiuni politice.
Numele candidatilor au fost tiparite pe buletinul de vot in ordinea rezultata prin trageri succesive la sorti facute de presedintele biroului electoral de circumscriptie: intai pentru formatiunile parlamentare si aliantele politice parlamentare, apoi partidele si aliantele neparlamentare, apoi organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale.
Ultimii pe buletinul de vot vor putea fi gasiti candidatii independenti, in ordinea inregistrarii candidaturilor. Pentru fiecare colegiu uninominal, buletinele de vot au fost imprimate cu litere de aceeasi marime si aceleasi caractere si cu aceeasi cerneala in atatea exemplare cati alegatori sunt inscrisi in listele electorale permanente, cu un supliment de 10 la suta.
Alegatorii vor vota separat, in cabine inchise, aplicand stampila care poarta mentiunea "VOTAT" inauntrul patrulaterului care cuprinde numele si prenumele candidatului care doreste sa il reprezinte in Parlament.
Prezenta oricarei persoane in cabinele de vot, in afara celei care voteaza, este interzisa. Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur are dreptul sa cheme in cabina de votare un insotitor ales de el, pentru a-l ajuta. Insotitorul nu poate fi din randul observatorilor sau membrilor biroului electoral al sectiei de votare.
Potrivit BEC, decizia a fost luata ca urmare a faptului ca in strainatate sectiile de votare nu sunt organizate potrivit criteriului teritorial utilizat in tara, respectiv in baza criteriului numarului de locuitori.
Voturi valabile versus voturi nule
Potrivit legii, vor fi considerate nule buletinele de vot care nu poarta stampila de control a biroului electoral al sectiei de votare, buletinele de vot avand alt model decat cel legal aprobat sau la care stampila este aplicata pe mai multe patrulatere ori in afara acestora. Aceste buletine de vot nu vor intra in calculul voturilor valabil exprimate."Voturi albe" sunt considerate buletinele introduse in urne pe care alegatorii nu au aplicat stampila "VOTAT". Aceste buletine nu intra in calculul voturilor valabil exprimate.
Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central, sunt considerate voturi valabile cele exprimate atunci cind stampila cu mentiunea «VOTAT» este aplicata in interiorul unui singur patrulater sau stampila depaseste limitele patrulaterului, dar optiunea alegatorului este evidenta, inclusiv daca stampila este doar tangenta la un patrulater dar nu atinge si un altul.
Daca stampila cu mentiunea «VOTAT» este aplicata in interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt inscrise diverse mentiuni ale alegatorului votul este considerat valabil indiferent de mentiunile inscrise pe buletin.
Vot valabil exprimat este si atunci cind stampila este aplicata in interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegatorul a mai aplicat una sau mai multe stampile fara sa atinga vreun alt patrulater.
Daca pe buletinul de vot nu a fost aplicata stampila de control a sectiei de votare, buletinul de vot are alt model decit cel legal aprobat, stampila cu mentiunea «VOTAT» are alt model decat cel legal aprobat si daca este aplicata in doua sau mai multe patrulatere, votul respectiv va fi considerat, de asemenea, nul.
Este tot nul votul atunci cind stampila cu mentiunea «VOTAT» este aplicata in doua sau mai multe patrulatere, chiar daca unele stampile au fost taiate sau anulate de alegator ori atunci cind aceasta a fost aplicata in exteriorul patrulaterelor. Daca stampila atinge doua sau mai multe patrulatere votul este, de asemenea, nul.
Dupa ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina netiparita care poarta stampila de control sa ramana in afara, si le vor introduce in urna, avand grija sa nu se deschida. Totusi, indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
Ulterior, stampila incredintata pentru votare se restituie presedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al sectiei de votare desemnati de acesta, dupa care presedintele sau acel membru o va aplica pe cartea de alegator in locul corespunzator numarului de scrutin.
La cererea alegatorului, in cazul in care acesta a aplicat gresit stampila cu mentiunea «VOTAT», dar nu a introdus buletinul in urna, presedintele biroului electoral al sectiei de votare ii poate elibera, numai o singura data, un nou buletin, retinand si anuland buletinul de vot initial si facand mentiunea corespunzatoare in procesul-verbal al operatiunilor de votare.
Legea privind alegerea Camerei Deputatilor si Senatului stabileste ca presedintele poate lua masuri ca stationarea unui alegator in cabina de votare sa nu se prelungeasca nejustificat.
Cum poate fi suspendata votarea
Presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea va fi anuntata prin afisare la usa localului sectiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declansat suspendarea. Durata totala a suspendarilor nu poate depasi o ora.In timpul suspendarii, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot si celelalte documente si materiale ale biroului electoral al sectiei de votare trebuie sa ramana sub paza permanenta si nu pot parasi sala de votare mai mult de jumatate din numarul membrilor biroului electoral al sectiei de votare in acelasi timp.
Legea alegerilor parlamentare mentioneaza ca presedintele biroului electoral al sectiei de votare este obligat sa primeasca si sa inregistreze orice sesizare scrisa cu privire la nereguli produse in timpul procesului de votare, inaintata de membri ai Biroului electoral al sectiei de votare, candidati, observatori acreditati, reprezentanti acreditati ai presei, romani si straini, sau alegatori prezenti in sectia de votare pentru exercitarea dreptului de vot.
Urne speciale de vot
Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate aproba, la cererea scrisa a acestora, insotita de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care sa rezulte ca persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipa formata din cel putin 2 membri ai biroului electoral sa se deplaseze cu o urna speciala si cu materialul necesar votarii - stampila cu mentiunea «VOTAT» si buletine de vot - la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea.In raza unei sectii de votare se utilizeaza o singura urna speciala, care poate fi transportata numai de membrii biroului electoral al sectiei de votare. Urna speciala se poate deplasa numai in raza teritoriala arondata la respectiva sectie de votare. In acest fel pot vota numai persoanele care domiciliaza in raza teritoriala a sectiei de votare respective si numai daca se asigura secretul votului.
De asemenea, vor putea vota cu urna speciala persoanele detinute in baza unui mandat de arestare preventiva sau persoanele care sunt in executarea unei condamnari, dar nu si-au pierdut drepturile electorale, cu conditia ca persoana privata de libertate sa domicilieze in unitatea administrativ-teritoriala pe raza careia se afla locul de detentie.
Solicitarea de trimitere a urnei speciale trebuie sa fie scrisa personal de catre solicitant si se depune prin intermediul apartinatorilor acestuia la sectia de votare unde persoana lipsita de libertate este arondata conform domiciliului.
Inchiderea votarii
La ora 21.00 presedintele biroului electoral al sectiei de votare declara votarea incheiata si dispune inchiderea sectiei de votare. Totusi, potrivit prevederilor legale, li se va permite sa isi exercite dreptul de vot persoanelor care la ora 21.00 se vor afla in sala unde se voteaza.Potrivit Legii 35/2008, presedintele biroului electoral al sectiei de votare este obligat sa ia masurile necesare pentru ca alegerile sa decurga in bune conditii. Atributiile acestuia, in aceasta privinta, se intind si in afara localului de votare, in curtea acestuia, in intrarile in curte, in jurul localului de vot, precum si pe strazi si in piete publice pe o raza de 500 metri.
Pentru mentinerea ordinii, presedintele biroului electoral al sectiei de votare va avea la dispozitie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar si de prefect, impreuna cu reprezentantii Ministerului Internelor si Reformei Administrative.
In afara de membrii biroului electoral al sectiei de votare, de candidati si de delegatii si observatorii acreditati, nicio alta persoana nu poate stationa in locurile publice din zona de votare sau in localul de vot mai mult decat timpul necesar pentru votare.
Pe durata votarii se interzice membrilor birourilor electorale si persoanelor acreditate sa poarte ecusoane, insigne sau alte insemne de propaganda electorala.
Contraventii si infractiuni stabilite prin lege
Legea stabileste ca sunt contraventii refuzul de a se permite alegatorului, care face dovada ca are dreptul sa voteze in sectia de votare la care se prezinta pentru exercitarea dreptului de vot, refuzul de a permite accesul in sectia de votare al candidatilor sau al persoanelor acreditate sa asiste la desfasurarea operatiunilor electorale, refuzul de a se primi si inregistra o sesizare scrisa si refuzul de a se conforma dispozitiilor presedintelui biroului electoral al sectiei de votare cu privire la asigurarea ordinii.Tot contraventii constituie refuzul nejustificat de a inmana buletinul de vot si stampila de votare alegatorului care a semnat in lista electorala si purtarea, pe durata votarii, de catre membrii birourilor sectiilor de votare sau de catre persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte insemne de propaganda electorala.
De asemenea, contraventie constituie si continuarea propagandei electorale dupa incheierea acesteia, precum si sfatuirea, in ziua votarii, a alegatorilor la sediul sectiilor de votare sa voteze sau sa nu voteze un anumit partid politic, alianta politica, alianta electorala, organizatie a cetatenilor apartinand unei minoritati nationale sau un candidat independent.
Potrivit unei decizii a BEC, la scrutinul de duminica nu este permisa organizarea de tombole cu scopul de a determina alegatorii sa voteze sau sa nu voteze.
Legislatia electorala stabileste ca sunt infractiuni si se pedepsesc cu inchisoarea, impiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de vot sau de a fi ales, inscrierea, cu buna-stiinta, in copia de pe lista electorala permanenta a unor persoane cae nu sunt inscrise in lista electorala, violarea, prin orice mijloace, a secretului votului de catre membrii biroului electoral al sectiei de votare ori de catre alte persoane.
Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase in scopul determinarii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum si primirea acestora de catre alegator, in acelasi scop, constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Legea stabileste ca in acest caz sunt exceptate bunurile cu valoare simbolica, inscriptionate cu insemne de partid.
De asemenea, fapta unei persoane de a vota fara a avea drept de vot ori de a vota de doua sau mai multe ori in ziua alegerilor constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
In acest caz si tentativa se pedepseste.
Mai constituie infractiuni: atacul prin orice mijloace asupra localului sectiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, deschiderea urnelor inainte de ora stabilita pentru inchiderea votarii si introducerea in uz.
Folosirea, in cu prilejul scrutinului, a unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care altereaza inregistrarea rezultatelor obtinute in sectiile de votare, totalizeaza cu erori sau duce la repartizarea mandatelor in afara prevederilor legale, precum si introducerea de date, informatii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informational national.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
