Festivalul International George Enescu asteapta, la editia de anul acesta, aproape 140.000 de persoane la cele 84 de spectacole din Capitala si 34 din tara. Pe scene vor urca peste 3.000 de artisti romani si straini, orchestre din toata lumea si solisti renumiti care vin cu camioane incarcate de instrumente pentru a face sa rasune muzica celebrului compozitor roman. Despre noutatile acestei editii si impedimentele pe care inca le mai are cel mai cunoscut eveniment de muzica clasica din Romania a vorbit, intr-un interviu pentru wall-street.ro, Mihai Constantinescu, directorul festivalului.

Ajuns la cea de-a XXIV-a editie, Festivalul International George Enescu se va desfasura in perioada 31 august-22 septembrie 2019. In salile de concerte din Bucuresti vor urca pe scena peste 3.000 de muzicieni in cele 84 de concerte si recitaluri, grupate in sase sectiuni: "Mari orchestre ale lumii", "Concertele de la miezul noptii", "Recitaluri si concerte camerale", "Muzica secolului XXI", "Mozart Week in Residence" si "Forumul International al Compozitorilor". De asemenea, vor avea loc concerte si evenimente in Piata Festivalului, conferinte, lansari de discuri si de carte.

Noutatea editiei de anul acesta este reprezentata de numarul mare de concerte in orasele din provincie si cele de peste hotare, precum Italia, Germania, Canada, Belgia si Moldova, unde vor fi prezentate programe din festival. La acest capitol se adauga concertele de muzica contemporana, Orasul Canta – spectacole de arta stradala, corale sau instrumentale si Festivalul Enescu al Copiilor, organizat de Opera Comica pentru Copii.

Un festival de 61 de ani

Prima editie a festivalului a avut loc in 1958. La inceput, festivalul s-a tinut din trei in trei ani. In anii '80, festivalul si-a pierdut din stralucire, dupa editia din 1979 avand loc neregulat. In 1991 s-a reluat si s-a stabilit, prin Hotarare de Guvern, organizarea acestuia din doi in doi ani.

Acum, intre festivaluri lucreaza 15 oameni la proiect. In apropierea evenimentului, echipa se mareste, iar in luna august, cu cateva saptamani inainte de a incepe, ajunge la 80 de persoane.

Daca inainte era dificil pentru organizatori sa aduca in tara artisti renumiti si orchestre cunoscute publicului, acum lucrurile sunt mult mai simple, pentru ca festivalul a devenit cunoscut la nivel international, iar propunerile de participare incep sa vina din partea muzicienilor.

"A fost foarte greu in anii de dinainte, pentru ca festivalul nu era cunoscut, exista o anumita retinere sa se vina in Romania, problemele legate de finantare nu erau foarte clare, la un moment dat ni se solicita ca onorariile sa fie platite inainte de sosirea artistilor in tara, apoi au fost problemele de amplificare a Salii Palatului, care s-au rezolvat intre timp, cam 95% din ele. Dar, in ultimele patru editii, deja nu mai este o problema, propunerile curg din partea lor si noua ne este mult mai usor sa mergem la marile orchestre, la marii solisti", marturiseste Mihai Constantinescu, care este director al festivalului de mai bine de 20 de ani.

Editia de anul acesta aduce in fata publicului marile orchestre ale lumii, precum Orchestra Filarmonicii din Berlin, Orchestra Nationala a Frantei, London Symphony Orchestra sau Orchestra Regala Concertgebouw din Amsterdam si artistii renumiti precum Carrie-Ann Matheson, Luminitza Petre si Benjamin Goodson.

Dau sala mea pentru un festival international

Editia 2019 isi asteapta publicul la Sala Palatului, Ateneul Roman, Sala Radio, Sala Mica a Palatului, la sala George Enescu de la Universitatea Nationala de Muzica si la Teatrul Excelsior.

Salile de concerte au ramas, insa, problematice. Daca Ateneul Roman are o acustica buna, Sala Radio este folosita mai mult pentru concertele de muzica contemporana, Sala Palatului din Capitala a fost imbunatatita pentru a raspunde cerintelor artistilor internationali, dar ramane problema numarului de locuri.

"In rest, salile sunt mici. Nu sunt sali cu acustica pentru concerte. Eu tot am sperat in ultimii 20 si ceva de ani sa se faca o sala sau sa se reabiliteze Sala Palatului, dar, probabil, eu nu o sa apuc acest eveniment. Nu s-a luat decizia politica de a se inchide aceasta sala pentru o perioada de 18 luni in care s-ar putea lucra in sala pentru reamenajare, pentru ca, fiind singura sala de concerte din Bucuresti, e greu sa opresti o intreaga activitate", spune Constantinescu.

Sala Palatului, pozitionata in inima Capitalei, a trecut, de-a lungul timpului de la Ministerul Culturii la Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). In prezent este la RAAPPS, care nu are bani pentru a o moderniza la standarde internationale, proiect ce ar costa circa 40 de milioane de euro, potrivit directorului festivalului.

George Enescu, Georges Enesco

Anul trecut au fost circa 120.000 de spectatori in cadrul Festivalului George Enescu, din care 20.000 au fost turisti. Anul acesta, cand pe scena sunt aduse si spectacole de muzica contemporana, organizatorii se asteapta la 140.000 de participanti. Cei care nu pot ajunge, pot urmari transmisiunile celor de la Trinitas sau varianta online, in care concertele pot fi ascultate live.

Cu doar doua saptamani inainte ca festivalul sa debuteze, cele mai multe bilete sunt vandute. In prima zi de vanzare, 12 concerte au fost vandute la Ateneu si sase la Sala Palatului. Acum, toate concertele de la Ateneu sunt vandute in totalitate, la aproape cinci dintre concertele de la Sala Palatului mai sunt bilete, iar pentru concertele de la Sala Radio se mai pot inca achizitiona bilete.

"Imi pare bine ca este in crestere procentul oamenilor tineri care vin la concerte. In strainatate exista o mare probleme: eu le zic salile gri, salile grizonate. Sunt salile oamenilor in varsta, pentru ca acolo ei sunt cei care sustin partea clasica a muzicii. La noi sunt corporatistii care vin, sunt studenti care vin, oameni tineri care vin, unii pentru prima data la concerte, apoi vin si la editia urmatoare", spune directorul festivalului.

Citeste si:

    Cultura nu e profitabila

    Bugetul Festivalului George Enescu este de 52 de milioane de lei, din care 39 de milioane vin de la Guvernul Romaniei. Restul sumelor vin, in general, din vanzarea de bilete si din sponsorizari.

    Intrebat daca festivalul este profitabil, directorul Constantinescu raspunde rapid: "Nu, cultura nu este profitabila. Profitul culturii nu trebuie sa il gasesti in bani, ci in atitudinea omului, in educatia lui, acolo trebuie sa il cauti. Daca il cauti in buzunar, bineinteles ca nu il vei gasi".

    Pretul biletelor difera de la spectacol la spectacol si variaza intre 30 si 210 lei. "Poate sa fie profitabil un concert, pentru ca poti sa ceri bilete scumpe, dar, cand ai 80 de concerte si vrei sa fie salile pline si sa dai cat mai multor oameni posibilitatea sa vina, indiferent de nivelul lor de salarizare, nu poti sa pui bilete foarte scumpe. Biletele sunt scumpe, dar nu sunt foarte scumpe. E adevarat ca a crescut pretul, pentru ca la noi era un bilet 4-5 euro pentru un concert pe care in strainatate il vedeai la 200 de euro. Am mai marit pretul biletelor, am scazut din participarea Guvernului la finantare, dar profitabil, in niciun caz", adauga directorul festivalului.

    Citeste si:

      Sursa foto: ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Anca Olteanu
      Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Social »



      Setari Cookie-uri