Sistemul National Integrat de Urmarire a Trasabilitatii Materialelor Lemnoase (SUMAL), baza de date care poate contine informatii despre ce se taie din paduri, unde se taie, unde pleaca lemnul, cine il depoziteaza si cum este comercializat, este ignorata de peste trei ani de autoritati, in special de Ministerului Mediului sau Ministerul Apelor si Padurilor. Investitia in solutia care ar putea depista imediat lemnul taiat ilegal, dar si incidentele violente sau mortale din paduri, este amanata de trei ani.

SUMAL este o baza de date integrata care, atunci cand functioneaza cum trebuie, contine informatii din domeniul silvic: ce se taie din paduri, unde se taie, unde pleaca lemnul, cine il depoziteaza si cum este comercializat. La acest sistem sunt conectati obligatoriu toti actorii din domeniu, de la administratori de paduri, de stat si privati, organisme de control si operatori economici, pana la simplul cetatean interesat de soarta padurilor.

„Un sistem SUMAL care sa fie complet si operational, lucrand de la distanta cu date si imagini din satelit, reduce enorm inclusiv riscul pentru oamenii care lucreaza in padure. In contextul dramatic de astazi, in ultimii ani fiind sute de oameni agresati, acesta este inclusiv o solutie pentru reducerea violentei, nu doar a taierilor ilegale”, a declarat Valentin Salgeanu, coordonator de campanii al Greenpeace Romania.

Romania a implementat un astfel de sistem inca din 2014, punand in practica Regulamentul European privind Comertul cu Lemn. Ulterior, autoritatile au renuntat sa mai plateasca imaginile satelitare care ar fi permis urmarirea exacta si transmiterea de alarme catre Garda Forestiera privind posibile taieri ilegale.

Sistemul trebuia sa mai includa camere video montate la depozitele de lemn care sa valideze automat transportul si sa calculeze volumul de lemn, specia si locul de unde a fost taiat. Respectivele camere nu au fost instalate nici pana azi.

Citeste si:
Fordaq: Industria lemnului si industria mobilei sunt in criza
Fordaq: Industria lemnului si...

„Acest sistem trebuia imbunatatit inca din 2016. Am avut in 2016 prorogare pentru 2017, in 2017 a fost prorogat de doua ori, in 2018 pentru 2019 si acum o saptamana a fost prorogat pentru 2020. Practic, acest sistem trebuia sa fie gata din 2016”, a explicat Ciprian Galusca, campaigner pentru paduri si biodiversitate al Greenpeace, in cadrul unei conferinte de presa.

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.

Investitia intr-un astfel de sistem este dificil de prognozat, dar poate ajunge la zeci de milioane de euro si implica implementarea elementelor de hardware si achizitia imaginilor satelitare, estimeaza Galusca.

„Valoarea lemnului care dispare este de peste 1 miliard de euro, anual. Valoarea prejudiciului la bugetul de stat este pe undeva pe la jumatate, probabil 500 de milioane de euro, pentru ca jumatate se exploateaza din padurile publice. Oamenii trebuie sa inteleaga ca este in regula sa avem o investitie de pana la cateva zeci de milioane de lei pentru a preveni un prejudiciu de 500 de milioane de euro”, a adaugat Galusca.

In prezent, de mentenanta si de dezvoltarea sistemului SUMAL se ocupa Serviciul de Telecomunicatii Special (STS), potrivit reprezentantului Greenpeace.

Citeste si:
Romania pierde in fiecare ora peste 3 hectare de padure
Romania pierde in fiecare ora...

La finalul lunii septembrie a anului 2019, Ministerul Apelor si Padurilor anunta ca Directia Generala Paduri, care are in responsabilitate administrarea SUMAL, este implicata in implementarea noului sistem informatic – SUMAL 2, in parteneriat cu Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS). In 2018-2019, Ministerul Apelor si Padurilor anunta ca a achizitionat echipamente IT, o drona cu accesorii si un GPS. Echipamentele IT au fost instalate, configurate si gazduite de STS.

Potrivit raportului din 2018 al Greenpeace privind taierile ilegale de paduri, apelurile cetatenilor la 112 pentru a sesiza transporturi si cazuri de taieri ilegale au scazut cu 52%. Motivele sunt reprezentate de lipsa de transparenta a autoritatilor, de faptul ca SUMAL nu mai foloseste imagini satelitare, iar aplicatia Inspectorul Padurii functioneaza acum in stare de avarie.

Autoritatile de control depisteaza doar 1% din totalul taierilor ilegale care au loc in Romania: circa 200.000 metri cubi din cele 20 de milioane de metri cubi de lemn taiat ilegal anual in Romania, potrivit studiului Greenpeace.

In noua structura a Guvernului Orban, Ministerul Mediului comaseaza Ministerul Apelor si Padurilor, iar la conducerea institutiei este propus Costel Alexe, care a primit marti aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

Citeste si:
BM: Incendiul de la Colectiv a imbunatatit activitatea autoritatilor
Banca Mondiala: Incendiul de...

Sursa foto: Facebook Greenpeace Romania

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Social »




Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.

Citeste si
AROBS Transilvania devine investitor majoritar al SoftManager CRM+